02
04 2014
2868

Privind lansarea Sistemului Informațional Automatizat ”Contul curent al contribuabilului”

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, avînd drept scop eficientizarea serviciilor prestate contribuabililor, în conformitate cu Ordinul nr. 400 din 14 martie 2014, a lansat la 31 martie curent Sistemul Informațional Automatizat „Contul curent al contribuabilului”. Proiectul a fost lansat cu suportul Programelor Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională USAID/BIZTAR şi „Comerţ, Investiţii şi Reglementarea Activităţii de Întreprinzător” (BRITE). Acesta este un sistem, care, în premieră, oferă acces în regim on-line la situația onorării obligațiilor față de buget, accesul fiind deschis atît persoanelor ce practică activități, cît și cetățenilor.

Noul sistem de evidență a obligațiilor față de bugetul public național permite interacţiunea cu alte autorităţi publice și presupune accesul la sistem a acelor autorități, care au competențe de a solicita certificate privind lipsa restanțelor față de buget.

În contextul performanțelor noului sistem de evidență a obligațiilor față de bugetul public național, este de menționat, că serviciile prestate de către organele fiscale contribuabililor vor deveni mult mai calitative și utile.

Baza legislativă a „Contului curent al contribuabilului” este determinată de prevederile art. 190 alin. (4) din CF, în conformitate cu care înscrierile în conturile contribuabilului se efectuează conform modului stabilit de IFPS. În această ordine de idei, de către IFPS prin ordinul indicat mai sus a fost aprobată Instrucțiunea privind modul de evidență a obligațiilor față de buget. Este de menționat că pentru organele fiscale sistemul în cauză a fost pus la dispoziție din data semnării ordinului, adică din 14 martie curent. Luînd în considerație faptul că și pînă în prezent a existat o Instrucțiune de evidență a obligațiilor fiscale, propunem să ne oprim doar la momentele noi, care, în esență, au determinat performanțele noului sistem de evidență a obligațiilor față de bugetul public național.

În Contul curent operăm cu circa 110 de clasificații ale veniturilor bugetare, lista cărora o veţi găsi în anexa nr. 1 la Instrucțiune. Organizarea evidenţei obligaţiilor față de bugetul public național este întemeiată pe următoarele proceduri:

  1. orice înscriere în sistem ce ţine de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale se efectuează în temeiul documentelor justificative (dărilor de seamă fiscale şi/sau documentelor fiscale interne emise de organele fiscale);
  2. înscrierile în conturile contribuabilului se fac permanent şi continuu, cu actualizare zilnică;
  3. înscrierile în conturile contribuabilului se fac în ordine cronologică de efectuare a operaţiunilor privind naşterea, modificarea şi stingerea obligaţiei fiscale, fiecărei tranzacții fiindu-i atribuit data/termenul de stingere, data determinării și data efectuării înscrierii în sistem, acestea, la rîndul său, fiind ataşate la o perioada de raportare;
  4. reflectarea înscrierilor în conturile personale ale contribuabililor se efectuează pe Debit aferent tranzacțiilor de calculare și pe Credit aferent tranzacțiilor de stingere.

Înscrierile în conturi privind naşterea obligaţiilor fiscale se efectuează în temeiul următoarelor documente:

  1. dările de seamă fiscale prezentate de către contribuabil şi recepţionate de către organul fiscal, conform cerinţelor art. 187 din titlul V al CF;
  2. dările de seamă fiscale corectate prezentate de către contribuabil, conform cerinţelor art. 188 din titlul V al CF;
  3. dările de seamă prezentate de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale;
  4. documentele fiscale interne, elaborate în modul stabilit de IFPS, în scopul reflectării în sistem a deciziilor emise de organele fiscale asupra cazurilor de încălcare fiscală;
  5. documentele fiscale interne, elaborate în modul stabilit de IFPS, în scopul reflectării în sistem a deciziilor emise de organele competente;
  6. documentele fiscale interne emise de organele fiscale, în scopul anulării sau înscrierii repetate a documentelor indicate la punctele a), b), c), d), e).

Înscrierile în conturi privind stingerea obligaţiilor fiscale se efectuează:

  1. în cazul achitării – în temeiul documentelor de plată trezoreriale;
  2. în cazul anulării – în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate în modul stabilit de IFPS, în scopul reflectării actelor legislative cu caracter general sau individual;
  3. în cazul prescripţiei – în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate în modul stabilit de IFPS, în scopul reflectării deciziei scrise a conducerii organului fiscal sau organelor competente privind stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie. În cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale – în baza deciziei adoptate de către consiliul local;
  4. în cazul stingerii prin scădere – în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate în modul stabilit de IFPS, în scopul reflectării deciziei conducerii organului fiscal sau consiliului local privind stingerea obligaţiei fiscale prin scădere;
  5. în cazul stingerii prin compensare:
    • cu executare de casă – în temeiul documentelor de plată trezoreriale;
    • fără executare de casă (pentru obligaţiile aferente unui cont trezorerial de venituri in cadrul unui buget) – în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate în modul stabilit de IFPS;
  6. în cazul executării silite – în temeiul documentelor de plată trezoreriale privind încasările veniturilor bugetare obţinute în urma acţiunilor de executare silită.

Să ne oprim la particularitățile ce țin de administrarea soldurilor obligațiilor față de bugetul public național.

Soldul reprezintă existentul cumulativ al tranzacțiilor pe Debit și pe Credit la o anumită dată, determinat conform principiului cronologic. În premieră operăm cu noțiunea de sold istoric, care reprezintă soldul format la finele unui an fiscal din cadrul perioadei de prescripție.

Atragem atenţia, că iniţial în sistem au fost încărcate soldurile formate la situația din 31 decembrie 2012. Celelalte solduri, formate începînd cu 1 ianuarie 2013 se stabilesc drept diferență între totalul sumelor debitoare și totalul sumelor creditoare, pe baza tranzacţiilor înregistrate.

Soldul se calculează:

  1. pe codul fiscal al contribuabilului / codul subdiviziunii contribuabilului;
  2. pe codul organului fiscal al contribuabilului / subdiviziunii contribuabilului;
  3. pe buget și pe codul compartimentului clasificației veniturilor bugetare;
  4. pe tip de plată în cadrul unei clasificații bugetare (plată de bază, majorare de întîrziere).

Treapta inferioară de calculare a soldului reprezintă în calitate de obiect: codul fiscal al contribuabilului, codul organului fiscal, codul statistic al localității, codul subdiviziunii; în calitate de subiect: clasificația veniturilor bugetare aferentă unui buget și tipul de plată. Compensarea între soldurile debitoare și creditoare se efectuează în mod automat la nivelul celei mai inferioare trepte.

Atunci cînd totalul sumelor debitoare este mai mare decît totalul sumelor creditoare, contul prezintă sold debitor, iar valoarea acestuia – restanță. Atunci cînd totalul sumelor creditoare este mai mare decît totalul sumelor debitoare, contul prezintă sold creditor, iar valoarea acestuia – sumă plătită în plus.

Este important să cunoașteți, că soldul se calculează doar aferent plăților la buget, pentru care este stabilită obligația prezentării dărilor de seamă fiscale și/sau atribuția organelor competente de a calcula plățile respective. Pentru plățile, aferent cărora nu este stabilită oportunitatea de calculare, cum ar fi taxa de stat sau taxa de licență, solduri nu se calculează.

În sistem operăm cu perioadele de raportare, care pot fi deschise și închise.

Perioadă de raportare reprezintă o perioadă echivalentă, de regulă, cu o lună calendaristică. Perioada de raportare se închide la o dată determinată de IFPS. La închiderea perioadei de raportare se fixează majorarea de intirziere și soldurile obligațiilor aferente perioadei respective, care ulterior rămîn neschimbate.

Perioada de raportare închisă include tranzacțiile, a căror termen de calculare, modificare și stingere, revine perioadei corespunzătoare, precum și tranzacțiile de calculare, modificare și stingere aferente perioadelor de raportare precedente, prezentate în această perioadă, inclusiv pînă la data închiderii.

Pe parcursul perioadei de raportare deschise majorarea de întîrziere și soldurile sunt variabile și se modifică, în funcție de actualizarea informațiilor în sistem.

O particularitate esențială, care este și un mare avantaj al sistemului, reprezintă administrarea termenilor de scadență.

Termenul de prezentare a dării de seamă fiscale /termenul de stingere a obligației fiscale reprezintă o perioadă, stabilită conform legislației fiscale, pînă la care trebuie să fie prezentată darea de seamă fiscală / în care trebuie să fie executată obligația fiscală, incluzînd și ultima sa zi:

pentru dările de seamă fiscale pe suport de hîrtie – în orele de program ale organului fiscal;
pentru dările de seamă în format electronic – pînă la ora 24 a zilei respective.

Dacă ultima zi a perioadei este zi de odihnă, se va considera o ultimă zi prima zi lucrătoare, care urmează după ziua de odihnă.

Transferarea termenilor de prezentare a dării de seamă fiscale / de stingere a obligației fiscale în sistem se efectuează în mod automat.

În conformitate cu art. 228 alin. (2) din CF, majorarea de întîrziere (penalitatea) se calculează pentru perioada, care începe după scadența plății de bază și care se încheie în ziua plății ei efective, inclusiv.

Scadența reprezintă termenul de stingere a obligației fiscale, astfel încît calcularea majorării de întîrziere (penalității) derulează din ziua imediat următoare termenului de stingere a obligației fiscale.

Dacă în condițiile art. 129 pct. 8 din CF, a avut loc transferarea termenului de plată, se transferă respectiv și data derulării calculării majorării de întîrziere (penalității).

Dacă data derulării calculării majorării de întîrziere (penalității) revine pentru o zi de odihnă, transferarea datei de calculare a majorării de întîrziere (penalității) nu se efectuează.

Să ne oprim la particularitățile ce țin de administrarea majorării de întîrziere. Majorarea de întîrziere se calculează în raport cu soldul debitor al obligației. Sistemul nu calculează majorarea de întîrziere pentru plățile de bază aferente bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceste date se reflectă în temeiul informațiilor transmise în mod electronic de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Sistemul calculează majorarea de întîrziere atît la data închiderii perioadei de raportare, cît și în cadrul perioadei de raportare deschise.

Valoarea majorării de întîrziere pentru o perioadă de raportare închisă este determinată de valoarea neachitată a plății de bază, cota zilnică a majorării de întîrziere (%) și numărul de zile de întîrziere. Pentru perioadele de raportare închise majorarea de întîrziere are valoare fixată, SIA „Contul curent al contribuabilului” oferind posibilitatea de accesare a raportului prin link.

În cadrul perioadei de raportare deschise majorarea de întîrziere are valoare variabilă, modificîndu-se zilnic în funcție de tranzacțiile înscrise în sistem.

În cazul în care are loc modificarea obligației fiscale (plății de bază) în sensul majorării / diminuării pentru perioadele fiscale precedente (perioadele de raportare închise), sistemul în cadrul ultimei perioade de raportare deschise asigură calcularea/recalcularea majorării de întîrziere. Valoarea majorării de întîrziere calculate / recalculate la închiderea perioadei de raportare respective este determinată de valoarea recalculată a plății de bază, cota zilnică a majorării de întîrziere (%) și numărul de zile, cu specificarea calculelor/recalculelor pentru perioadele fiscale precedente (perioadele de raportare închise).

Sistemul asigură recalcularea majorării de întîrziere în mod electronic, pentru perioadele fiscale începînd cu 1 ianuarie 2013. Pentru perioadele fiscale de pînă la 1 ianuarie 2013 recalcularea majorării de întîrziere se efectuează în temeiul documentelor fiscale de uz intern, întocmite în modul reglementat de IFPS. În scopul asigurării recalculării majorării de întîrziere în mod electronic, organele fiscale, la întocmirea documentelor fiscale de uz intern, la rubricile „Termen de plata”, în mod obligătoriu, vor indica scadența reală a plății de bază.

SIA „Contul curent al contribuabilului” asigură și evidența obligațiilor fiscale aferente veniturilor regularizatorii. Aducem spre cunoștința contribuabililor, că în conformitate cu Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 267 din 1 noiembrie 2013 (Monitorul Oficial, nr. 262-267 din 22 noiembrie 2013) începînd cu 1 ianuarie 2014 pentru raioanele Basarabeasca, Ocniţa, Rîşcani şi municipiul Chişinău impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă venit regularizator, fiind stabilite și cotele de defalcare între bugetul stat și bugetele unităților administrativ teritoriale de ambele niveluri, iar impozitul pentru activitatea de întreprinzător reprezintă sursă a bugetului de stat.

În această ordine de idei, se recomandă contribuabililor la accesarea conturilor și rapoartelor să țină cont de faptul, că din rubrica „Obligație (impozit, taxă și altă plată)” sunt afișate obligațiile corespunzător clasificațiilor veniturilor bugetare, aferent cărora pentru contribuabil sunt înregistrate solduri și/sau tranzacții/operații. Rubrica oferă posibilitatea de afișare a apartenenței bugetare pentru clasificațiile veniturilor bugetare selectate. Pentru obligațiile regularizatorii selectarea apartenenței bugetare se va efectua în funcție de cadrul legal privind aplicarea defalcărilor (repartizarea veniturilor) pentru perioada de timp supusă evaluării.

În cazul în care obligația pentru perioada selectată reprezintă sursă de venit a bugetelor unităților administrativ-teritoriale, din rubrica „Bugetul” se va marca opțiunea respectivă. În cazul în care obligația pentru perioada selectată reprezintă sursă de venit atît a bugetului de stat, cît și a bugetelor unităților administrativ-teritoriale, din rubrica „Bugetul” se va marca opțiunea „Consolidat”. Se recomandă de a nu selecta în scopul evaluării perioade de timp, care includ diferite aplicări ale defalcărilor (repartizării veniturilor).

Atenționăm contribuabilii asupra tranzacțiilor/operațiilor utilizate în scopul reflectării datelor în „Contul curent al contribuabilului”.

Tranzacțiile/operațiile sunt codificate, astfel încît codul tranzacției deja conține în sine felul de plată și sursa de informație. Astfel: P semnifică plata de bază, M – majorarea de întîrziere (penalitatea), A – amenda. Primul simbol numeric după literă semnifică: 1 – sursa de informație este contribuabilul, 2 – sursa de informație este organul fiscal, 3 – sursa de informație este un alt organ cu atribuții de calculare a obligațiilor față de buget, 4 – tranzacția este generată nemijlocit de „Contul curent al contribuabilului”.

O performanță a sistemului reprezintă posibilitatea emiterii în mod electronic a certificatelor privind lipsa sau existența restanțelor față de buget. Generarea certificatelor poate fi efectuată de autoritățile publice competente (în cazul semnării cu SFS a unui acord de acces la sistem) sau de organele fiscale.

Ținem să atenționăm că, conform Instrucțiunii, sunt aprobate formulare noi ale certificatelor. Din sistem se vor emite certificate, care vor include date privind restanța față de bugetul public național la nivel general și certificate, care vor include doar date privind restanța față de buget, în scopul înregistrării notariale a contractelor de înstrăinare/gaj a bunurilor imobiliare.

Informația selectată inițial în certificat reprezentă suma neachitată a obligațiilor față de buget, care, la rîndul său, se va cumula din soldurile debitoare, reflectate în conturile contribuabilului. Doar după o analiză suplimentară din partea funcționarului fiscal, efectuată în temeiul solicitării contribuabilului, care are drept scop excluderea situațiilor, în care suma neachitată derivă din procedurile de administrare fiscală, va fi determinată și consemnată valoarea restanței față de buget.

Aceste cazuri sunt expres indicate la compartimentul 3 al certificatului și pct. 82 din Instrucțiune.

La cazurile în care suma neachitată a obligațiilor față de buget nu reprezintă restanță pot fi atribuite următoarele:

  1. suma neachitată a obligației fiscale în cuantum de pînă la 100 lei inclusiv, conform art. 129 pct. 13) din CF;
  2. restanța constituie obiect al concilierii acordului de amînare/eșalonare, încheiat conform cerințelor art. 180 din CF și pentru care la data solicitării certificatului nu a parvenit termenul de scadență;
  3. restanța urmează a fi stinsă din contul plăților în plus și/sau a sumelor ale căror restituire este reglementată de CF și pentru care la data solicitării certificatului au fost perfectate documentele de plată trezoreriale privind stingerea prin compensare și remise organului corespunzător (ierarhic superior/competent) spre executare, în conformitate cu art. 175 alin.(8) din CF;
  4. restanța este determinată de neanularea dării de seamă fiscale precedente, în legătură cu prezentarea dării de seamă fiscale corectate și/sau neacceptarea acesteia, în conformitate cu art. 188 din CF;
  5. restanța urmează a fi stinsă din contul mijloacelor bănești ridicate, conform art. 198 din CF;
  6. frestanța reprezintă o amendă, pasibilă anulării în condițiile executării de către contribuabil a cerințelor art. 234 din CF;
  7. restanța este stinsă, conform documentelor de plată trezoreriale reflectate în sistemul informațional al SFS;
  8. restanța urmează a fi stinsă, ca urmare a aplicării altor măsuri de administrare fiscală și/sau ca urmare a înlăturării erorilor admise de organele fiscale la procesarea documentelor fiscale.

Contribuabilii vor monitoriza lipsa sau existența restanțelor față de buget, doar prin accesarea conturilor și rapoartelor din interfața vizualizată. În această ordine de idei, recomandăm monitorizarea permanentă și achitarea pe deplin și în termen a soldurilor debitoare / restanțelor, ceea ce va permite obținerea fără tergiversări a certificatului solicitat.

De asemenea, atenționăm, că măsurile de asigurare a încasării și/sau măsurile de executare silită pot fi aplicate asupra soldului debitor, doar în cazul satisfacerii concomitente a următoarelor condiții:

  • soldul debitor nu este determinat de situațiile enumerate la punctele a) – h), menționate mai sus;
  • soldul debitor nu poate fi stins prin compensare din contul soldului creditor.

Aducem spre cunoștința contribuabililor, că SIA „Contul curent al contribuabilului” le va permite să acceseze următoarele rapoarte:

  1. CC 01 Contul curent detaliat, care prezintă informația cu privire la situaţia fiscală a contribuabilului pe o anumită clasificaţie bugetară;
  2. CC 01MI Calculul majorării de întîrziere (penalității), care descifrează penalitatea calculată de sistem, pentru perioadele de raportare închise, la întîrzierea stingerii obligațiilor fata de bugetul public naţional;
  3. CC 02 Contul curent generalizat, care conţine datele aferente obligaţiilor fata de bugetul public national pentru una, mai multe, sau toate clasificațiile bugetare;
  4. CC 03 Soldul/restul istoric, care include informații cu privire la situaţia fiscală a agentului economic pentru una, mai multe sau toate clasificațiile bugetare pe perioadele fiscale din cadrul termenului de prescripție reglementat de CF;
  5. CC 19TP Tranzacțiile pasive, care este destinat afișării tranzacțiilor, care nu au participat la formarea soldurilor la data și ora generării acestuia

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.