Analitica și statistica

În Moldova bătrânii care locuiesc cu alte persoane mai tinere câștigă și cheltuiesc mai puțin decât cei ce locuiesc singuri

Cu toate că, pentru bătrâni, prezența în familie a unei persoane mai tinere ar fi un sprijin pentru greutățile care însoțesc vârsta înaintată, se pare că nu la fel stau lucrurile atunci când vine vorba de cât se câștigă în mediu pe o persoană și cât se cheltuiește în mediu pe o persoană. 560 de mii de persoane vârstnice (cu vârsta de 60 de ani și mai mult) locuiesc în Moldova, sau 15% din numărul total de persoane cu trai stabil în țară, după datele Biroului Național de Statistică pentru situația de la 1 ianuarie 2014. Din numărul total de gospodării casnice din Moldova, circa 42% sunt gospodării în componența cărora intră și persoane vârstnice, mai bine zis cel puțin o persoană vârstnică. Din acestea, 66% sunt gospodării formate doar din vârstnici, iar celelalte 34% sunt gospodării cu vârstnici și alte persoane cu vârsta mai mică de 60 de ani. Mărimea medie lunară a pensiei de vârstă, la data de 1 ianuarie 2014, a constituit 1020,6 lei. În același timp salariul mediu pe economie pentru anul 2013 a fost de 3765,1 lei. Diferența dintre cele două venituri este mai mult de 3 ori și nu este o noutate pentru nimeni. Ce atrage atenția însă, este că gospodăriile casnice care au în componența lor doar bătrâni, cu vârsta de 60 ani sau mai mult, au un venit mediu disponibil mai mare decât gospodăriile care, pe lângă bătrâni, au în componența lor și alte persoane mai tinere. Astfel, pentru anul 2013 gospodăriile formate numai din vârstnici au avut un venit mediu disponibil de 1578,1 lei lunar, în timp ce gospodăriile cu vârstnici şi alte persoane au avut un venit mediu disponibil de 1519,3 lei lunar, sau cu circa 4% mai mic. Trebuie să menționăm aici că nici pensia, nici salariul nu constituie unica sursă de venit pentru persoanele la pensie sau cele care încă nu s-au pensionat. Pe lângă acestea, venitul disponibil mai are în componența sa câștigurile din remitențe, din activități individuale agricole și activități individuale non-agricole, veniturile din proprietăți. Desigur există familii în care locuiesc doar bătrâni și alte persoane care se află la întreținerea lor, cum ar fi copii cu dezabilități sau nepoți. În aceste cazuri este firesc ca venitul disponibil pentru o singură persoană sa fie inferior decât atunci când bătrânii trebuie să se întrețină doar pe ei. Dar, observăm că, în gospodăriile formate din vârstnici și alte persoane, nici pe departe bătrânii nu sunt unicii aducători de venit. Altfel spus, împreună cu ei locuiesc persoane apte de muncă și care chiar muncesc. Pentru a dovedi acest fapt, este de ajuns să privim la compoziția venitului disponibil al acestor gospodării. Constatăm că veniturile salariale precum și cele din alte activități, care includ și remitențele, ocupă 34,4 și 20,8 la sută, comparativ cu 9,4 și 12,3 la sută cât constituie acestea pentru gospodăriile formate doar din vârstnici. Odată cu veniturile, și cheltuielile de consum ale gospodăriilor diferă. Astfel, gospodăriile formate numai din vârstnici consumă mai mult decât gospodăriile mixte, diferența fiind de 13 %. În anul 2013 gospodăriile numai din vârstnici au alocat consumului în mediu 1758,6 lei lunar pe persoană, comparativ cu 1559,2 lei lunar alocate de gospodăriile din vârstnici și alte persoane. Interes prezintă și structura consumului, care este și ea diferită. În gospodăriile formate doar din vârstnici, comparativ cu cele din vârstnici și alte persoane, pentru o singură persoană se alocă o mai mare sumă pentru produsele alimentare (851,2 lei față de 698,5 lei), pentru întreținerea locuinței (409,8 lei față de 296,2 lei) și pentru sănătate (175,9 lei față de 113,8 lei). Dar și gospodăriile formate nu doar din vârstnici au cheltuieli care prevalează față de celălalt tip de gospodării, cum sunt cele pentru transport și comunicații (124,7 lei față de 72,1 lei) și pentru îmbrăcăminte/încălțăminte (148,1 lei față de 105,5 lei). Este și firesc, luând în considerație că în familie există mai multe persoane tinere și încadrate în câmpul muncii. Ar părea un paradox că, pentru gospodăriile constituite doar din vârstnici, atât venitul disponibil cât și cheltuielile medii de consum pentru o persoană să fie mai mari decât cele pentru gospodăriile mixte. Prin alte cuvinte, bătrânii mai mult întrețin celelalte persoane cu care locuiesc decât sunt întreținute de ele. Dar cel puțin la nivelul cifrelor oficiale starea lucrurilor este așa cum este. Care ar fi explicația pentru discrepanța constatată? Deosebirea ar veni în mare parte din diferențierea salariilor. Împreună cu bătrânii ar locui mai mult persoanele tinere care au salarii mai mici și nu își permit să posede și să întrețină o locuință aparte. În același timp, este mai probabil că anume vârstnicii care au venituri mai mari sunt cei ce reușesc să locuiască aparte de persoanele mai tinere, reușind să se întrețină din propriile surse. De asemenea, nu ar trebui să neglijăm că nu puține sunt cazurile când persoanele în etate se află în situația de a avea în grija lor copii, chiar maturi, cu dezabilități sau nepoți lăsați la întreținere de părinții plecați în străinătate. În plus, locuirea împreună a vârstnicilor cu alte persoane mai tinere este mai caracteristică gospodăriilor din mediu rural, unde atât veniturile cât și cheltuielile de consum sunt inferioare celor din mediul urban, formând astfel discrepanța la nivel de țară.

via agora.md

1592 vizualizări

Data publicării:

07 Octombrie /2014 14:16

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

virsta | cheltuieli | pensii | salariu

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon