În cazul încălcării prevederilor legislație în vigoare aferent ținerii contabilității, entităţile şi persoanele responsabile de ținerea evidenței contabile poartă răspundere disciplinară, civilă, contravenţională şi/sau penală, reieșind din gravitatea faptelor comise.

În semestrul I al anului curent Serviciul Fiscal de Stat SFS a depistat și a întocmit procese-verbale de constatare a infracțiunilor în 58 cazuri ce țin de diminuarea impozitelor în sumă totală de circa 103,17 mil. lei și o infracțiune ce se referă la înstrăinarea bunurilor în cazurile nepermise de lege.   Potrivit informației publicate de autoritate, evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor1 a fost stabilită în 44 de cazuri, suma diminuărilor depășind 92,48 mil. lei. Totodată, 6 persoane fizice și-au diminuat veniturile2 cu 10,68 mil. lei.  

În conformitate cu art.934 alin.(1) din Codul civil (CC), creditorul are dreptul la despăgubiri pentru întregul prejudiciu cauzat prin neexecutarea obligației, cu excepția cazului în care debitorul demonstrează că neexecutarea este justificată.

Serviciul Fiscal de Stat efectuează, din 1 ianuarie 2021, urmărirea penală și activitatea specială de investigație pentru infracţiunile economice prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal. Astfel, orice persoană fizică sau persoană juridică prin plângere, denunț sau autodenunț poate sesiza organul de urmărire penală al Serviciului Fiscal de Stat despre infracțiuni.   Sesizarea trebuie să conțină numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii sau denunţului, indicarea făptuitorului dacă acesta este cunoscut şi a mijloacelor de probă, semnătura petiționarului.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Personalul farmaceutic este compus din farmacişti-specialişti cu studii farmaceutice superioare şi laboranţi-farmacişti specialişti cu studii farmaceutice medii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului farmaceutic. Cetăţenii străini şi

Serviciului Fiscal de Stat (SFS) i se va atribui, din 1 ianuarie 2021, competența constatării și efectuării urmăririi penale a infracțiunilor în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și pentru efectuarea activității speciale în conformitate cu Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații.   Modificările corespunzătoare la art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal au fost publicate astăzi, 9 octombrie, în „Monitorul oficial” (Legea nr. 188 din 11 septembrie 2020). Actuala redacție a articolului indicat prevede că SFS poate doar constata infracțiunile în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală.

Se va impozita cu TVA și urmează a fi eliberată factura fiscală în cazul depozitului/garanției (gaj sub formă de bani) la darea în chirie a unui spațiu comercial? Se vor impozita cu TVA penalitățile pentru întârziere la plata chiriei prevăzute de contract? Suma gajului,

La 31 mai curent în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 7819 locuri de muncă vacante. Pentru comparație, la 1 iunie 2020 angajatorii declarau 8963 locuri de muncă libere. Potrivit datelor, cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău – 3284 și în Bălți – 1025, iar cele mai puține – în Criuleni (23) și în Dubăsari (22).   Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1902 locuri de muncă vacante, constituind circa 24% din numărul total.

Atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice vor fi extinse prin acordarea competențelor suplimentare de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.   Guvernul, în ședința din 3 iulie 2020, a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative. Acesta prevede operarea modificărilor în Codul fiscal (CF), Codul de procedură penală (CPC), Codul contravenţional și Legea nr. 333/2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală și alte acte legislative.

Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat (SFS) până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Curtea de Conturi va avea dreptul de a sesiza organele de urmărire penală despre depistarea încălcărilor ale căror constatare și examinare țin de competența acestora, prin remiterea materialelor aferente auditului public extern. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 10 din 12 februarie 2021, prin care au fost operate modificări în unele acte normative, inclusiv  în Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.   Noile prevederi au ca scop completarea vidului legislativ în privința asigurării măsurilor și recomandărilor formulate de auditori și depășirii problemelor legate de responsabilizarea conducerii entităților audiate, precum și asigurarea continuității activității Curții de Conturi.

Fie că este stabilit de lege, act judecătoresc sau de contractul dintre părți, de respectarea termenului depinde realizarea dreptului sau executarea corespunzătoare a obligației. În continuare vom prezenta principiile generale și regulile prevăzute de lege care urmează a fi respectate la calcularea termenelor.

Activitățile privind utilizarea, conservarea, ameliorarea, evaluarea capacității bioproductive și protecția solurilor în vederea asigurării utilizării durabile a acestora va fi reglementată prin Legea nr. 303 din 12 decembrie 2025 privind utilizarea, conservarea și protecția solurilor, prevederile căreia vor intra în vigoare la data de 6 ianuarie 2027 (la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial).

Republica Moldova va adera la cel de-al doilea Protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice. Decretul privind aprobarea semnării Protocolului a fost publicat în MO din 11 noiembrie curent.

Restituirea sumelor plătite cu titlu de amendă contravențională, în cazul anulării sancțiunii de către instanță, reprezintă un drept esențial al contribuabililor. Cu toate acestea, procesul de restituire nu este simplu și implică respectarea unor proceduri legale bine stabilite.

Procurorii, executorii judecătoreşti, Serviciul Fiscal de Stat şi instanţele de judecată vor transmite informația despre bunurile infracționale indisponibilizate, confiscate și recuperate Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție. Informația va fi inclusă în Registrul unic al bunurilor infracționale indisponibilizate (Registru), care recent a fost notificat la Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CPDCP) și a primit aviz pozitiv pentru a fi implementat, comunică CNA.   Registrul reprezintă un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, de mijloace tehnice de program şi metodologii, aflate în interconexiune şi destinate evidenţei şi prelucrării informațiilor privind bunurile infracţionale indisponibilizate.

Apariția (sau anularea) unei obligații vamale - taxe vamale, TVA, accize, confirmată printr-un control ulterior sau la depunerea declarației vamale, este precedată de emiterea de către Serviciul Vamal (în continuare SV) a unui act administrativ și anume – decizia de regularizare.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.