In baza situatiei descrise in inrebarea la acest articol, cind angajatul unei intreprindere are drept la 30 de tichete de masa pentru o luna ( conform art. 12 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masa: (24 ore :8 ore)*10 zile = 30 tichete), dar prin Regulament intern al intreprinderii angajatorul decide alta modalitate de calcul, in baza cării angajatul va primi numai 10 tichete de masa, vor aparea care-va consecinte fiscale si pentru intreprindere si pentru angajat? Si mai exact: tichete de masa acordate lunar conform deciziei intreprinderii in cantitate mai mica decit se stabileste prin Legea cu privire la tichete de masa si Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masa vor corespunde cheltuielilor deducibile pentru intreprindere in baza art 24(191), si vor fi considerate sursele de venit neimpozabile pentru angajatii conform art 20, лит. d6?
B.Ziua! Sunt angajat al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. De ce nu primesc indemnizatie de concediu? La salariul de 6700 care ar fi indemnizatia de concediu? Am fost in concediu anual nefolosit 15 zile si mi sa retinut din salariu aprox. 500 lei, de ce? Va multumesc!
Va rugam, in limita posibilitatilor Dstra, sa ne ajutati cu clasificarea acestor cheltuieli de «depozitare»:
— sunt acestea cheltuieli de pastrare, intrucit porniti de la ideia externalizarii acestui serviciu;
— sunt acestea cheltuieli legate de procesul de achizitie, intrucit ajungeti la contabilizarea acestoara in costul stocurilor.
mersi de intelegere. cu stima
Buna ziua.
Va mulțumim pentru opinia dvs.
Dorim sa va comunicam ca aceasta practica este aplicată si utilizata de mai multe companii.
Costurile pentru automatizarea procesului sunt nesemnificative, in schimb… beneficii.
Cu stima, autorii.
dar in cazul cind persoana data va dori sa iasa la lucru mai devreme (si asa ceva se intimpla) de ex in mai, va fi necesar sa corectam IPC pentru luna martie?
apreciem f mult studiile autorilor. bine lucrat. totodata, avem unele obiectii in privinta externalizarii serviciului«antrepozit vamal». astfel:
— acest regim cu greu (am spune noi cu foarte/ foarte mari rezerve) poate fi precautat prin prisma externalizarii serviciulu de pastrare. Acesta este un regim vamal,cu continut juridic/ economic bine determinat prin norme cu caracter vamal, chiar daca si presupune plati catre antrepozitar «pentru pastrare»;
— dupa cum am mentionat mai sus, atit de jure, cit si economic, continutul operatiunilor de «antrepozitare» nu poate fi redus la o simpla pastrare (depozitare). in opinia noastra, sensul circulatiei activelor prin acest regim vamal, cu costurile aferente, consta in aminarea (evitarea) unor drepturi de import/ export, prescrise de aplicat altor regimuri vamale. Astfel, cheltuielile cu aceasta «depozitare» au un alt continut, decit cel legat de procesul de achizitionare;
— superacuratetea de care dati dovada in contabilizarea acestor cheltuieli, atribuindule costului de achizitie a tesaturii, cu greu poate fi justificat din punct de vedere a costurilor cu organizarea si mentinerea unor astfel de evidente. Astfel, superacurateatea se transforma in cazul analizat in superprudenta, fara a tine insa cont de principiul «cost-beneficiu», care are doar o singura explicatie: abordarea tot atit de «prudenta» (deci in defavoarea entitatii) a situatiei de catre unele organe de control, in special control fiscal;
— sub aspect al gestiunii costurilor, pentru conducerea entitatii nu este extrem de important implantarea acestor cheltuieli in costul produselor finite, deci spulberarea (disparitia) continutului informativ de fapt al acestor cheltuili. in opinia noastra, sub aspect al caracterului informativ, cheltuiala cu acest regim vamal de fapt reprezinta costul aminarii drepturilor de import-export, or plasarea activelor in regim antrepozit vamal cu scopul depozitarii acestora nu se justifica din punct de vedere financiar.
cu stima.
— sunt acestea cheltuieli de pastrare, intrucit porniti de la ideia externalizarii acestui serviciu;
— sunt acestea cheltuieli legate de procesul de achizitie, intrucit ajungeti la contabilizarea acestoara in costul stocurilor.
mersi de intelegere. cu stima
Va mulțumim pentru opinia dvs.
Dorim sa va comunicam ca aceasta practica este aplicată si utilizata de mai multe companii.
Costurile pentru automatizarea procesului sunt nesemnificative, in schimb… beneficii.
Cu stima, autorii.
Aici aveți prima parte
Materialele au fost publicate în perioada 13-20 februarie în rubrica Contabilitate practică. Mulțumim
— acest regim cu greu (am spune noi cu foarte/ foarte mari rezerve) poate fi precautat prin prisma externalizarii serviciulu de pastrare. Acesta este un regim vamal,cu continut juridic/ economic bine determinat prin norme cu caracter vamal, chiar daca si presupune plati catre antrepozitar «pentru pastrare»;
— dupa cum am mentionat mai sus, atit de jure, cit si economic, continutul operatiunilor de «antrepozitare» nu poate fi redus la o simpla pastrare (depozitare). in opinia noastra, sensul circulatiei activelor prin acest regim vamal, cu costurile aferente, consta in aminarea (evitarea) unor drepturi de import/ export, prescrise de aplicat altor regimuri vamale. Astfel, cheltuielile cu aceasta «depozitare» au un alt continut, decit cel legat de procesul de achizitionare;
— superacuratetea de care dati dovada in contabilizarea acestor cheltuieli, atribuindule costului de achizitie a tesaturii, cu greu poate fi justificat din punct de vedere a costurilor cu organizarea si mentinerea unor astfel de evidente. Astfel, superacurateatea se transforma in cazul analizat in superprudenta, fara a tine insa cont de principiul «cost-beneficiu», care are doar o singura explicatie: abordarea tot atit de «prudenta» (deci in defavoarea entitatii) a situatiei de catre unele organe de control, in special control fiscal;
— sub aspect al gestiunii costurilor, pentru conducerea entitatii nu este extrem de important implantarea acestor cheltuieli in costul produselor finite, deci spulberarea (disparitia) continutului informativ de fapt al acestor cheltuili. in opinia noastra, sub aspect al caracterului informativ, cheltuiala cu acest regim vamal de fapt reprezinta costul aminarii drepturilor de import-export, or plasarea activelor in regim antrepozit vamal cu scopul depozitarii acestora nu se justifica din punct de vedere financiar.
cu stima.