18
03 2015
627

Moldova conduce topul țărilor Parteneriatului Estic, dar pentru a-și păstra poziția trebuie să obțină progrese evidente în reforme

Republica Moldova rămâne lider în regiune dar nu se poate afirma că înregistrează în prezent un progres major în comparație cu alte țări. E mai degrabă vorba de o stagnare — a menționat Jeff Lovit, directorul Asociației de Politică pentru o Societate Deschisă (PASOS) în cadrul unei mese rotunde, organizate de IDIS Viitorul.

În cadrul discuției a fost prezentat Indicele Integrării Europene, 2014 pentru ţările Parteneriatului Estic (PE). Indicele Integrării Europene reflectă progresul realizat de cele şase țări — Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, Belarusi în procesul de integrare europeană pentru perioada ianuarie 2013 – iunie 2014, iar Jeff Lovit este coordonatorul Indicelui Integrării Europene.

Republica Moldova este al patrulea an consecutiv pe primul loc în topul țărilor PE, dar nu la o mare distanță de Georgia și Ucraina. În acest an, Georgia a înregistrat cel mai mare progres per ansamblu, apropiindu-se de Moldova, în special datorită rezultatului înregistrat în Managementul Integrării Europene.

Avem o clasă cu șase elevi care încearcă să-și facă temele, dar nu întotdeauna reușesc. Dacă lucrurile vor evolua la fel, anul viitor, Republica Moldova va ajunge pe locul doi în acest top, consideră Leonid Litra, expert la Institutul de Politică Mondială din Kiev, expert-asociat IDIS “Viitorul”.

În ce privește securitatea economică și Acordul de Liber Schimb, potrivit analistului Alexandru Fală de la Expert — Grup, statul a acționat în detrimentul securității economice a țării și a cedat active importante într-o manieră netransparentă (Banca de Economii, Aeroportul, etc.). Pe de altă parte Acordul a creat o situație, care îi face pe micii întreprinzători să iasă din zona lor de confort, iar aceasta presupune anumite costuri.

Reforma procuraturii va fi hârtia de turnesol în reformarea justiției, iar societatea civilă va continua să monitorizeze și să asiste autoritățile în implementarea politicilor și a reformelor atâta timp cât acest proces va fi unul transparent și echitabil — a precizat Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice, cu referire la capitolul justiție și drepturile omului.

Prezent la eveniment, Witcher Slagter, șeful Direcției politică și economie din cadrul Delegației UE în RM, a precizat că Moldova are de îndeplinit cinci teme importante pentru a continua cursul integrării europene. Prima ține de situația în sistemului bancar. Cu cât mai transparent va fi rezolvată, cu atât, Republica Moldova va demonstra că este pregătită pentru procesul de integrare europeană. Altă probleme: reformarea sistemului justiției, cea mai mare restanță a Republicii Moldova alături de combaterea corupției. Celelalte două probleme se referă la asigurarea unui climat investițional favorabil și armonizarea legislației naționale la standardele europene.

Reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Daniela Morari a informat, că în prezent, ministerul este în proces de revizuire a politicilor pentru ca acestea să corespundă realităților și, indiferent de reticențe, există statistici pozitive, în special în legătură cu Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Totodată, Republica Moldova se pregătește activ pentru Summit-ul de la Riga din mai, coordonându-și poziția cu Georgia și Ucraina.

Republica Moldova a rămas reformatorul de top al regiunii şi s-a apropiat cel mai mult de standardele UE. Scorul său de corelare — cel mai mare dintre toate cele şase ţări a rămas acelaşi ca şi în Indicele Integrării Europene, 2013, şi ea continuă să rămână în urma Ucrainei privind dialogul politic, comerţul şi integrarea economică, precum şi cooperarea sectorială cu UE.

Moldova şi-a îmbunătăţit rezultatul în ceea ce priveşte armonizarea legislației. În această dimensiune, Republica Moldova a demonstrat cele mai bune rezultate în toate aspectele legate de afirmarea unei democraţii profunde şi durabilă, cu excepţia combaterii corupţiei şi independenţei sistemului judiciar, unde Georgia a avut performanţe mai bune.

Indicele 2014 a fost elaborat de un grup de circa 50 de experţi ai societăţii civile din ţările Parteneriatului Estic şi UE. Susținerea activităților de elaborare și prezentare a Indicelui Integrării Europene a fost asigurată de Eastern Partnership Civil Society Forum (CSF), Open Society European Policy Institute (OSEPI), the International Renaissance Foundation (IRF), şi PASOS (Policy Association for an Open Society).

Proiectul este finanţat de către Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA) şi IRF.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.