Știri
Monitorul Fiscal al FMI: O mai bună guvernanță fiscală cerută inclusiv Moldovei
Luna curentă Fondul Monetar Internațional a publicat a doua ediție a Monitorului Fiscal din anul 2014. Problema numărul unu în lume: creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor.
În cea de-a doua ediție a Monitorului Fiscal al FMI din anul curent, publicat pe 8 octombrie și întitulat „Înapoi la lucru: Cum politica fiscală poate să ajute.”, în prim plan este adus șomajul, fiind principala problemă la nivel global, din punct de vedere economic, pe care o evidențiază raportorii FMI.
Ce îngrijorează FMI este accentuarea șomajului în rândul țărilor dezvoltate, mai ales în rândul tinerilor. În unele țări europene, în anii de după criza economică, șomajul în rândul tinerilor a crescut la nivele de peste 50%. Totodată locurile de muncă nou create nu reușesc să absoarbă noii șomeri de pe piața muncii.
Deși sunt semne ferme de revenire de după criză, aceasta nu este uniformă printre țări, persistând încă incertitudini cu privire la evoluția de mai departe a economiilor și o creștere a tensiunilor sociale.
Întrebarea care o ridică FMI la nivel global este ce poate face politica fiscală în acest sens. Pentru a sprijini reducerea șomajului, de rând cu creșterea economică, este necesară o conlucrare de pe mai multe paliere, inclusiv prin implicarea măsurilor fiscale. Politicile fiscale trebuie să pună finanțele publice pe o bază mai solidă, dar sprijinind în același timp și creșterea economică.
În raport sunt conturate trei aspecte prin care ar urma să fie aplicată politica fiscală.
În primul rând politica fiscală poate îmbunătăți condițiile macroeconomice care să sprijine activitatea economică și piața muncii. Astfel reducerea deficitelor bugetare ar trebui să nu fie implementată în detrimentul nivelului de ocupare a forței de muncă, ci ar trebui ajustată în sensul minimizării efectului negativ asupra șomajului.
În al doilea rând, politica fiscală poate facilita reformele structurale pe piața muncii. Prin măsurile fiscale pot fi compensate costurile economice potențiale pe termen scurt ale reformelor,de pildă prin oferirea de compensații financiare grupurilor sociale afectate negativ din cauza schimbărilor structurale.
În al treilea rând, politica fiscală poate juca un rol stimulativ, prin a deveni parte intrinsecă a cadrului general al politicii structurale. Ca exemplu poate servi experiența unor țări dezvoltate, cum ar fi Suedia, unde o reducere prudentă și bine formulată a contribuțiilor la asigurările sociale plătite pentru tinerii angajați are un efect pozitiv important asupra gradului de angajare a tinerilor.
Printre altele, în raport se menționează că în economiile dezvoltate, recuperarea anemică și inflația scăzută cer o balansare delicată între sustenabilitatea datoriei publice și creșterea economică. Țările emergente trebuie să valorifice avantajul poziției favorabile pe care o dețin, în vederea reconsolidării unor politici de reacție în caz de apariție a unor șocuri economice. Iar țările cu venituri mici, printre care este și Republica Moldova, ar trebui să-și întărească în mod sigur guvernanța fiscală pentru a utiliza într-un mod productiv resursele lor financiare și naturale. În toate cazurile însă, politica fiscală trebuie, poate mai mult chiar decât în trecut, să încorporeze măsuri de sprijinirea a trei piloni: productivitatea, gradul de ocupare a forței de muncă și creșterea pe termen lung.
În general, FMI apelează în raport la conceptul de „politică fiscală înțeleaptă”, care presupune anume combinarea măsurilor de sprijinirea a angajării în câmpul muncii și a creșterii economice, îndreptând în același timp datoria publică spre nivele sustenabile. Politica fiscală înțeleaptă este aceea care pune accent pe investițiile publice și facilitează reformele structurale.
În țările cu venituri mici (inclusiv Moldova), totuși riscurile fiscale sunt în general modeste. Eforturile ar trebui îndreptate pe mobilizarea veniturilor, perfecționarea stabilirii priorităților bugetare și eficientizarea mai accentuată a cheltuielilor bugetare. Pentru Republica Moldova FMI mai anticipează și o majorare a cheltuielilor publice curente, cauzată de procesele electorale care urmează.
Atenție merită prognozele pentru Republica Moldova ale FMI în ce privește datoria publică și deficitul bugetar. Astfel în următorii cinci ani Fondul anticipează o majorare a deficitului bugetar primar, față de anii anteriori, până la nivele cuprinse între 4,0-4,8%, iar a deficitului bugetar global până la nivelele 5,2-5,6%.
Datoria publică va crește treptat de la 31,1% în anul 2015 la 40,6% în anul 2019. Nivelele prognozate de FMI privind datoria publică sunt în acest fel mai mari decât cele propuse de Ministerul Finanțelor în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)”, care constituie pentru anii 2015, 2016 și 2017 respectiv 24,2%, 24,1% și 23,3%.
Monitorul Fiscal al FMI este un raport lansat de Fondul Monetar Internațional în anul 2009, în urma crizei financiare globale. Monitorul prezintă aprecierile FMI privind evoluțiile finanțelor publice și ale efectelor revizuite ale crizei financiare, precum și estimările pe termen mediu ale indicatorilor fiscali, alături de aprecierile aferente politicilor de disciplinare a bugetelor naționale. Ultima ediție a fost emisă în aprilie 2014. Vezi aici raportul integral.
Datoria publică va crește treptat de la 31,1% în anul 2015 la 40,6% în anul 2019. Nivelele prognozate de FMI privind datoria publică sunt în acest fel mai mari decât cele propuse de Ministerul Finanțelor în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)”, care constituie pentru anii 2015, 2016 și 2017 respectiv 24,2%, 24,1% și 23,3%.
Monitorul Fiscal al FMI este un raport lansat de Fondul Monetar Internațional în anul 2009, în urma crizei financiare globale. Monitorul prezintă aprecierile FMI privind evoluțiile finanțelor publice și ale efectelor revizuite ale crizei financiare, precum și estimările pe termen mediu ale indicatorilor fiscali, alături de aprecierile aferente politicilor de disciplinare a bugetelor naționale. Ultima ediție a fost emisă în aprilie 2014. Vezi aici raportul integral.
via agora.md
Autentificare
Autentificarea se poate efectua cu ajutorul adresei de E-mail sau a Login-ului
E-mail/Login *
Parola *
Contul de utilizator a fost creat cu succes. Pentru confirmarea înregistrării accesați linkul de confirmare expediat la e-mailul indicat în formularul de înregistrare, care este valabil până la 30 zile calendaristice
Adresează-ne o întrebare
Dorești să obții un răspuns rapid si complex sau să ne sugerezi tematica unui articol necesar procesului tău de lucru? Loghează-te, expediază întrebarea sau sugestia și primești răspunsul experților în cel mai scurt timp la adresa de e-mail sau în profilul tău de pe pagină.
E-mail *
Mesaj *
0/500
Comanda serviciului prin telefon
Introduceți corect datele solicitate și în scurt timp veți fi contactat de un operator
Prenumele *
Numele *
E-mail *
Telefon *
Feedback
Pentru monitorizarea statutului de prelucrare a Feedbackului expediat, recomandăm inițial să parcurgeți procesul de autentificare pe portal. Astfel, mesajul de răspuns din partea PP „Monitorul Fiscal FISC.md” la feedback se va salva și afișa în Profilul Dvs. În cazul expedierii feedback-ului fără a fi autentificat pe portal, mesajul va fi remis la adresa de e-mail.
E-mail *
Mesaj *
0/500
Stimate utilizator
Pentru îmbunătățiri ulterioare vă îndemnăm să oferiți un feedback cu privire la calitatea și disponibilitatea serviciilor furnizate prin intermediul site-ului web și al interfeței de utilizator comune.
1671 vizualizări
Data publicării:
20 Octombrie /2014 13:27
Domeniu:
Noutăți
Etichete:
FMI | politica fiscală | şomaj | crestere economica
0 comentarii
Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.