Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.

Acordul multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite Moldovei să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, a fost ratificat cu 64 de voturi în cadrul ședinței Parlamentului din 10 martie anul curent.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor Convenției privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală, care a fost semnată la 29 octombrie 2014 la Berlin de către 61 jurisdicții, la momentul de față

Interacțiunea dintre mediul de afaceri și autorități va deveni mai eficientă și mai operativă datorită noii aplicații lansate cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare – Mobile BizRadar (Comunitatea Virtuală a Oamenilor de Afaceri din Moldova), comunică Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

Este în drept persoana fizică – cetățean rezident al RM, să utilizeze pentru anul 2022 scutirea pentru copilul care s-a născut în luna iulie 2022? Care va fi cuantumul scutirii pentru persoana întreținută de care poate beneficia părintele pentru perioada fiscală pe parcursul căreia s-a născut copilul?

1. (29.1.2.18) Sumele primite de către agenții economici, din Bugetul de stat, ca despăgubire pentru prejudicial cauzat ca urmare a unor epidemii, se consideră surse de venit impozabile?

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Codul fiscal

Serviciul Fiscal de Stat informează că în activitatea unor operatori de transport în regim de taxi care utilizează platforme on-line de preluare a comenzilor de servicii au fost identificate riscuri de administrare fiscală ce țin de ne(sub)declararea veniturilor real obținute, utilizarea muncii ne(sub)declarate și achitarea „salariilor în plic”.   Conform datelor disponibile, SFS a constatat divergențe cum ar fi: persoanele fizice – conducători auto, care au efectuat transport rutier de persoane în regim de taxi conform informaţiilor preluate de pe platformele de recepționare a comenzilor nu sînt declarați de operatorii de servicii taxi ca salariați;

Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

De susținere financiară nerambursabilă oferită de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii  (ODIMM) și Organizația Internațională a Muncii (ILO) vor beneficia 13 companii conduse de tineri, inclusiv femei din sudul Republicii Moldova, comunică ODIMM. Această inițiativă, agreată în cadrul Parteneriatelor Locale de Ocupare (LEP) din raioanele Căușeni și Cantemir, va oferi celor 13 afaceri susținere financiară nerambursabilă din partea statului în valoare de 1,73 mil. lei, contribuția proprie a tinerilor antreprenori în cadrul acestor proiecte investiționale fiind acoperită de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și constituie circa 380 mii lei.   

Proiectul modificărilor la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice este înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă și prevede completarea Legii cu un articol ce va reglementa expres aplicabilitatea contractelor de mica valoare.   În momentul de față acest tip de achiziții este prevăzut în actele normative aprobate de Guvern, iar aplicarea prevederilor, în opinia experților, este ambiguă și incertă, regulile fiind utilizate neuniform. Autorul inițiativei consideră că prin ajustarea legislației va fi asigurată transparentizarea procedurilor de achiziții publice.

Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

În conformitate cu prevederile art.121 alin.(1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înțelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

1. (29.5.14) În ce cazuri apare necesitatea ajustării în scopuri fiscale a veniturilor și cheltuielilor a organizației necomerciale?

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și a propus pentru consultări publice Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul agriculturii. Scopul consultărilor este facilitarea identificării și formulării, în baza discuțiilor, a recomandărilor de politici noi, promovarea instrumentelor și abordărilor inovative în raport cu constrângerile și problemele din domeniu agriculturii.   Potrivit proiectului Planului de acțiuni, autoritățile își propun ca obiectiv imediat obținerea dreptului de export pe piața UE pentru mai multe produse agroalimentare (carne, ouă etc). Totodată, se planifică fortificarea capacităților Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;

La finele lunii aprilie curent, rata medie a inflației în Republica Moldova a constituit 27,1%, crescând cu un ritm mai pronunțat decât s-a anticipat anterior din cauza consecințelor crizei pandemice, dar și a celor din regiune. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a prezentat astăzi, 13 mai, Raportul asupra inflației pentru trimestrul II al anului 2022.   Traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflației a fost influențată de majorarea contribuțiilor din partea tuturor componentelor la ritmul anual al IPC. Astfel, în luna aprilie curent cel mai mare impact l-au avut prețurile la produsele alimentare, care au atins nivelul de 11%, fiind urmate de prețurile reglementate – 7,1%, inflația de bază – 6,3%, iar prețurile la combustibil,

În scopul eficientizării administrării contribuabililor mari şi îmbunătăţirii colectării încasărilor la bugetul public naţional, în temeiul prevederilor art. 133 alin. (2) pct. 35) din Codul fiscal nr.1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007)

Activitatea de întreprinzător este activitatea de producere, procesare, comerț, prestarea de servicii și executare a lucrărilor, desfășurată de persoane fizice sau juridice în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-și asigura o sursă de venit, înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a propus pentru consultări publice un vast proiect de lege ce are drept scop optimizarea, modernizarea și îmbunătățirea mecanismului de reglementare a activității în baza patentei de întreprinzător, eliminarea neclarităților la implementarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, a dezechilibrului fiscal la impozitarea activității patentarilor comparativ cu alte forme de antreprenoriat etc.

În cadrul ședințelor desfășurate pe data de 11 mai 2022 mai multe Comisii parlamentare a fost examinat proiectul de lege ce prevede completarea cadrului normativ cu reglementări în domeniul prevenirii și soluționării hărțuirii la locul de muncă.   Proiectul vine cu propunerea de suplinire a unor acte normative (a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbaţi, a Codului contravențional, a Legii sindicatelor nr. 1129/2000, a Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii), inclusiv a Codului muncii, cu prevederea ce impune angajatorul să prevadă un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.