În cazul în care acțiunile băncii nu au fost înstrăinate în termen de 3 luni, organul executiv al acesteia, în termen de cel mult 15 zile de la data expirării termenului acordat deținătorilor de acțiuni pentru vânzare valorilor mobiliare, emite și depune la Comisia Națională a Pieței Financiare decizia privind anularea acestor acțiuni și emiterea altora, în același număr și de aceeași clasă. Guvernul a votat în ședința din 8 iunie curent proiect de lege ce vine cu modificări şi completări ale cadrului juridic actual de eliminare a acţionarilor necorespunzători din sectorul bancar.

Datoria sectorului public la finele anului 2017 a fost în scădere față de perioada similară a anului precedent, înregistrându-se și o micşorare a ponderii în Produsul Intern Brut. Aceasta este concluzia Curții de Conturi cu privire la auditul performanței managementului datoriei sectorului public pentru anul 2017. Hotărârea Curții cu privire la raportul auditului a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 iulie curent.

În cadrul unei cauze judiciare aflate pe rol în Judecătoria Chişinău, reclamantul — persoană fizică a solicitat dizolvarea şi lichidarea întreprinderii, iar ca măsură de asigurare a acţiunii a solicitat instanţei instituirea administrării fiduciare, punerea bunurilor întreprinderii sub administrare fiduciară, inclusiv interzicerea actualului administrator de a emite decizii fără acordul şi participarea administratorului fiduciar desemnat.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal

Particularitățile practicării activității profesionale de avocat și mediator și modul de declarare a venitului impozabil obținut și impozitul pe venit calculat din acesta Cadrul juridic prevăzut de legislația în vigoare pentru activitatea profesională de avocat. Profesia de avocat se exercită de persoane calificate şi abilitate conform Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002, în baza licenței eliberate de Ministerul Justiției care confirmă statutul avocatului (art. 22 alin. (1) din Legea menționată).

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1185 din 30 septembrie 2003. Scopul documentului este de a racorda prevederile acestuia cu legislația în vigoare, care pe parcursul anilor a fost modificată.

Ștampilele nu vor mai fi obligatorii în Republica Moldova. Un proiect de lege a fost susținut astăzi, 10 iunie, în prima lectură de către Parlament. În viziunea Ministerului Justiției, proiectul de Lege va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, în special pentru agenții economici mici, producători de volum mic.

Regulamentul ce are drept scop reglementarea modului de organizare şi desfăşurare a atestării salariaţilor din unităţi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în scopul stabilirii gradului de corespundere a salariaţilor funcţiei deţinute sau muncii prestate este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Guvernul a avizat negativ un proiect de lege propus de un grup de deputați, ce prevede modificarea art. 4 din Legea ocrotirii sănătății. Scopul acestuia constă în limitarea posibilităților pentru instituțiile medico-sanitare și farmaceutice private de a închiria spații în clădirile în care își desfășoară activitatea instituțiile publice medico-sanitare, precum și promovarea condițiilor egale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate public și privat. Potrivit ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari, obiectivele urmărite prin soluția propusă de autori riscă să rămână declarative și fără efect atât timp cât există posibilitatea locațiunii de către instituțiile medico-sanitare private a spațiilor în imediata vecinătate a instituțiilor publice.

În cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact”, care s-a desfăşurat la 28 martie 2018, au fost abordate și principalele provocări ce țin de raportarea financiară. La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare două legi noi – Legea contabilității și Legea auditului situațiilor financiare. Reprezentantul PwC, Francesca Postolache, s-a referit la particularitățile noilor legi, menționând importanța modificării cadrului legislativ ce țin de raporatea financiară.

Proiectul conține prevederi ce vizează Codul fiscal, Codul vamal, Codul contravențional, Legea cu privire la patenta de întreprinzător, Legea privind aprobarea Nomenclatorului combinate a mărfurilor și alte acte normative.

La momentul depunerii cererilor de participare sau a ofertelor în cazul achizițiilor publice se va depune și Documentul unic de achiziții european (DUAE). Acesta este o declarație pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară, în locul certificatelor eliberate de către autoritățile publice, ce confirmă că operatorul economic îndeplinește anumite condiții. În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce prevede modificarea și completarea Legii privind achizițiile publice, elaborat cu scopul armonizării cadrului normativ național la acquis-ul comunitar.

Conducerea Băncii Naționale a Moldovei cheltuiește ineficient mijloacele financiare alocate pentru delegare în scopuri de serviciu, procurînd bilete de avion la tarifele „clasa business”, deși au fost rezervate și procurate bilete „clasa econom”. Aceasta este concluzia Curții de Conturi după auditul cheltuielilor Băncii Naționale pe anii 2013-2014, informează Noi.md.

Potrivit art.102 alin.(15) din Codul fiscal, în scopul confirmării dreptului la restituirea sumei T.V.A. pe mărfurile şi serviciile procurate

Conform art.104 lit.c1) din Codul fiscal, importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor

Raportul financiar al programelor naționale în ocrotirea sănătății a fost denaturat cu suma de 350,8 mii lei, inclusiv din cauza nerespectării unor prevederi ale cadrului de reglementare în domeniul evidenţei contabile şi raportării financiare în sectorul bugetar. Curtea de Conturi a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 15 iunie 2018, Raportul auditului programelor naționale în ocrotirea sănătății la 31.12.2017.

În perioada ianuarie 2013 — mai 2017, persoana fizică Ş., având scopul de a obţine avantaje financiare prin eschivarea de la achitarea impozitelor şi taxelor la bugetul public naţional, în comun acord cu alte persoane, în cadrul grupului criminal organizat, a contribuit activ la includerea în documentele contabile, fiscale şi financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile şi cheltuielile, precum şi operaţiuni ce nu au existat, astfel eschivându-se de la achitarea impozitelor şi plata TVA faţă de buget în proporții deosebit de mari. Prin acţiunile sale intenţionate, Ş. a comis infracţiunea prevăzută de art. 46, art. 42 alin. (5), art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal, adică evaziunea fiscală a întreprinderilor.

Restituirea accizelor se va efectua doar subiectului impunerii care dispune de decizie de restituire a accizelor în contul stingerii datoriilor față de bugetul public național, iar în lipsa deciziei – la cererea subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligații ale acestuia față de bugetul public național. De asemenea, restituirea poate fi efectuată la contul bancar al subiectului impunerii, în mijloace băneşti. Se va interzice restituirea accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impunerii, inclusiv persoanelor juridice și fizice cesionari.

Care este obiectul impunerii cu impozitul pe avere? Conform art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii: valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane lei şi mai mult; suprafaţa totală constituie 120 m2 şi mai mult.

Potrivit art. 20 lit. p2) din Codul fiscal, cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.