Starea de urgență în Republica Moldova se prelungește până la 31 august. Decizia a fost aprobată la ședința de astăzi a Comisiei Naționale Extraordinare în Sănătate Publică.   Potrivit deciziei, organizarea ceremoniilor, precum nunți sau cumetrii, în continuare va fi interzisă în localurile publice și private. În același timp, se va admite desfășurarea evenimentelor în cadrul unităților de alimentație publică cu participarea a cel mult 50 de persoane în condiții strict regulamentare. Totodată, se va permite desfășurarea activităților de turism și recreere în aer liber, cum ar fi: ciclism, alergat, canotaj sau pescuit cu participarea grupurilor de cel mult 10 persoane. „Persoanelor în vârstă de peste 63 de ani le va fi interzisă aflarea în locurile publice fără necesitate stringentă. Totodată, nu se va permite activitatea terenurilor de joacă pentru copii, terenurilor sportive, parcurilor de distracții sau zonelor de agrement. Rămâne suspendată și activitatea cluburilor de noapte sau disco-baruri, indiferent de denumirea și tipul unității comerciale”, a precizat prim-ministrul Ion Chicu.

Reglementările fiscale aferente TVA în cazul serviciilor prestate prin intermediul reţelelor electronice de către nerezidenți pentru cetățenii RM reprezintă un aspect relativ nou pentru țara noastră.   În conformitate cu prevederile art.58 paragraf (1) lit.c) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (în redacția actualizărilor din 15.07.2021), locul prestării serviciilor prestate pe cale electronică, precum cele prevăzute în anexa II, către o persoană neimpozabilă este locul unde respectiva persoană este stabilită, își are domiciliul stabil sau reședinţa obișnuită.

Introducere Clasificarea mărfurilor reprezintă un element de bază al activității vamale și e necesară a fi efectuată pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, taxării și perceperii plăților vamale, asigurării statisticii vamale privind comerțul exterior. Clasificarea lemnului și a articolelor din lemn este un subiect actual al activității vamale datorită faptului că lemnul reprezintă categoria de marfă pentru care cererea în circuitul comercial rămâne în creștere.

 În conformitate cu art.92 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea câştigurilor nu depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Forma IALS18), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. 

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Astăzi, 1 aprilie, după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, Aureliu Ciocoi, prim-ministrul interimar, a susținut un  briefing de presă, în cadrul căruia au fost anunțate primele măsuri necesare ce vor fi implementate pentru prevenirea răspândirii infecției Covid19 și combaterea consecințelor pandemiei.   Pe parcursul zilei de astăzi ministerele au venit cu multiple propuneri, care au fost analizate și sistematizate. Totodată, fiind conștienți de necesitatea susținerii mediului de afaceri și a cetățenilor în situația creată, identificăm surse bugetare suplimentare pentru realocare în acest scop. Respectiv, după examinarea tuturor aspectelor, vom reveni cu măsuri suplimentare, a declarat Aureliu Ciocoi.

Cum pot fi integrate soluțiile inovative, inclusiv digitalizarea, în sectorul agricol, care sunt perspectivele acestui domeniu în țara noastră și ce practici am putea prelua de la specialiștii din regiune? Acestea și alte subiecte au fost discutate în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței AgTech, care a reunit cei mai buni experți din sectorul agricol și digital.   Evenimentul este organizat de Agrobusiness cu suportul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), în parteneriat cu proiectul Tekwill, și are ca scop încurajarea producătorilor agricoli să treacă la un alt nivel, utilizând echipamentele moderne.

Completările la Codul fiscal (CF), prevăzute în Politica fiscală și vamală pentru anul 2021,  propun completarea lit. p1 al art. 20 ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită de CF sunt venituri neimpozabile cu sintagma „cu excepția câştigurilor obținute prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice”       (cuantumul scutirii este stabilit la art.33 alin.(1) și pentru anul curent constituie 24 mii lei, iar pentru anul 2021 a fost aprobat în sumă de 25,2 mii lei).   Concomitent, proiectul votat de Legislativ conține modificări la art. 12 din CF („Noțiuni”). Astfel, p. 14 al art. 12 care definește noțiunea de „câștig”

 În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri:  - 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art. 901 alin.(3)); 

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, potrivit art. 901 alin. (33) din Codul fiscal.

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

Una dintre cele 16 platforme industriale multifuncționale (PIM) ar putea fi amenajată în satul Dănceni, raionul Ialoveni, pe teritoriul fostei școli de meserii nr.11 din localitate, cu o suprafață de circa 6,5 ha.   Premierul Ion Chicu, împreună cu directorul general ODIMM, Iulia Costin, au vizitat locația Potrivit șefului executivului, platformele industriale sunt un instrument eficient de dezvoltare a localităților care contribuie la creșterea economiei, dar și la crearea unor noi locuri de muncă în zonă. „Este complicat să atragem agenți economici, dar nu imposibil. Trebuie să le oferim acestora condiții atractive de investiții, de revizuit companiile de pe lista de așteptare, iar noi vom oferi tot suportul în acest sens”, a menționat Ion Chicu.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

Tinerii din Republica Moldova care au absolvit  Etapa a II-a a Programului  „Start pentru TINERI”, au posibilitatea să aplice și la componenta de finanțare. Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) a lansat, începând cu 13 octombrie curent, un nou apel de granturi în cadrul acestui proiect.   Astfel, concursul se desfășoară în perioada 13 octombrie – 9 noiembrie 2020, depunerea proiectelor investiționale fiind efectuată în regim online. 

Conform prevederilor Titlului IX din Codul fiscal (CF) și Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.521 din 23.06.2015 privind aprobarea formularelor tipizate a Dării de seamă fiscale şi a Informaţiei pe taxele pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităților (MO nr. 166-176, art. 1177 din 03.07.2015), contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele rutiere specificate în cap. 5, cap. 6 şi cap. 7 al Titlului IX din CF, au obligația de calculare și achitare a taxelor respective anual, până la 25 martie a perioadei fiscale curente.

Legislația în vigoare prevede expres obligația prezentării, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, beneficiarilor acestor plăţi (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art.901 şi art.91 alin.(1) din Codul fiscal) a informaţiei privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin.(6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii (în continuare – Informație) (art.92 alin. (4) din CF).