Новости

În Moldova există destule motive de îngrijorare de calitatea aerului

Politicile naționale existente nu asigură un sistem de management integrat al calității aerului, iar măsurile întreprinse de către responsabilii în domeniu sunt inferioare celor comunitare și nu sunt efective, a stabilit Curtea de Conturi în urma unui audit de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova. Auditul a avut ca scop evaluarea eficacității politicilor în domeniul protecției aerului, precum și eficienței potențialului instituțional în gestionarea domeniului aerului. Principala concluzie la care au ajuns experții este că în Republica Moldova există destule motive de îngrijorare în ceea ce privește calitatea aerului. În primul rând, pentru că nu poate fi determinată. Echipament vechi O problemă identificată este degradarea sistemului de monitorizare a calității aerului, care se efectuează cu inventar procurat din anii 1970 - 1978. Curtea a mai identificat că în țara noastră lipsește un sistem de management integrat al calității aerului, iar cetățenii sunt informați ineficient cu privire la nivelul real de poluare al aerului, accesul la informațiile privind calitatea mediului fiind limitat. Curtea sesizează că nici ministerul de resort nu deține proceduri scrise privind acordarea autorizațiilor pentru emisiile de poluanți în aer și efectuarea controalelor la agenții poluatori, fapt ce a generat neclarități privind subiecții supuși autorizării, în anul 2016 fiind acordate autorizații, spre exemplu, doar la 5 spitale din peste 1000 pe republică. Instituția nu are informații nici despre sursele de poluare autorizate sau amenzile aplicate pentru neregulile depistate. Auditul menționează că cuantumul amenzilor aplicate pentru contravenții de mediu în RM este comparativ mic cu alte state. Se mai atestă o coordonare intersectorială deficientă, iar mijloace financiare pentru dezvoltarea domeniului practic nu se alocă. Totodată, Curtea specifică faptul că Republica Moldova se ghidează de un Plan-Cadru pentru țările Europei de Est, potrivit căruia este necesar de creat rețeaua de monitorizare, însă la moment autoritățile nu dețin posibilități tehnice pentru aceasta. O problemă majoră este lipsa stațiilor mobile de monitorizare, care ar permite evaluarea calității aerului în timp real, în special la solicitarea cetățenilor. Cadrul normativ depășit Curtea menționează că legislația națională stabilește din anul 1998 o plată pentru poluare, care timp de 20 ani nu a fost revizuită, fiind favorizate unele regiuni ale țării și nu este respectat principiul echității. Astfel, potrivit datelor, plățile pentru poluare sunt semnificativ mai mici comparativ cu emisiile, în unele raioane pentru unul si același poluant fiind achitate sume diferite. Pentru unii poluanți nu sunt stabilite normative ale concentrațiilor maxim admisibile, în special pentru Particulele Fine. La fel, cadrul juridic național nu delimitează clar funcțiile de eliberare și control a autorizațiilor de emisii pentru activitățile generatoare de poluanți. Aerul de-acasă e mai bun? Se spune că acasă și aerul este mai curat, însă, conform datelor, în Republica Moldova, dar nici în majoritatea țărilor europene afirmația nu chiar se potrivește. Cum funcționează sistemul de monitorizare în alte țări? În Estonia, în anul 2016, plata pentru poluarea cu emisii de poluanți era 150 euro, în timp ce în Republica Moldova aceasta nu atinge nici 1 euro/tonă de poluanți. Tot în Estonia o persoană fizică pentru nerespectarea cadrului legislativ de mediu, este nevoită să scoată din buzunar echivalentul a 24,0 mii lei, iar o persoană juridică este amendată cu până la 600,0 mii lei. După cum am menționat, în Moldova informațiile despre poluarea mediului nu prea sunt accesшbile, în unele țări însă, precum Israel sau Olanda, ministerele de resort prezintă anual Guvernelor anumite rapoarte ce țin de situația mediului înconjurător. Cetățenii europeni sunt informați cu privire la nivelul de poluare a aerului într-o anumită zonă în timp real atât on-line cât și prin intermediul ziarelor locale, a panourilor interactive amplasate în locurile publice, prin intermediul afișelor informative, difuzărilor și anunțurilor gratuite. În Romania monitorizarea calității aerului înconjurător este realizată prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, care cuprinde 142 statii de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici. Informațiile privind colectarea datelor sunt transmise online, inclusiv și populația având acces la informații în timp real. În Spania există mai mult de 600 companii poluatoare responsabile de raportarea on-line către structurile regionale guvernamentale despre emisii. Avem și noi exemple bune Un exemplu bun în Republica Moldova, ce este menționat de Curte este uzina de ciment LAFARGE, care este unica întreprindere înzestrată cu un sistem de monitorizare, care ține sub control nivelul emisiilor poluatoare. Curtea recomandă instituirea unui sistem de management integrat al aerului care ar asigura respectarea absolută a principiului ,,Poluatorul plătește”. Totodată, se recomandă ca activitatea de monitorizare a sistemului de sănătate în Republica Moldova să se axeze pe evaluarea şi măsurarea efectelor poluării, precum și implementarea unui sistem eficient de avertizare precoce. Notă: Potrivit Indexului Poluării realizat de Numbeo pentru prima jumătate a anului 2016, cele mai poluate 10 țări sunt: Peru, China, Vietnam, Mynmar, Mongolia, Bangladesh, Liban, Ghana și Afganistan.
author icon

Марина Кэлдаре

Учреждения:

Периодическое издание "Monitorul Fiscal FISC.md" | Счетная палата Республики Молдова

1805 просмотры

Дата публикации:

12 Декабрь /2017 16:41

Тематика:

Новости

Ключевые слова

poluarea mediului | curtea de conturi | plată

0 комментарии

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon