În luna martie 2018, în temeiul art. 4 din Legea nr. 140-XV din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, a fost efectuat un control privind respectarea actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii la una din întreprinderile de stat pentru silvicultură, fiind depistate următoarele încălcări:

— relaţiile de muncă ale unor salariați nu au fost perfectate în formă scrisă, prin încheierea contractului individual de muncă;

— propunerea angajatorului privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă nu a fost adusă la cunoştinţa unor salariați sub semnătură, iar în alte cazuri refuzul angajatorului de a perfecta contractul nu a fost comunicat salariaților în scris, în decurs de 5 zile lucrătoare;
Detalii

Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii:
• angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor)
• contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional¹.
Detalii

Potrivit ultimelor modificări operate la Codul contravențional al RM (CC), prin Legea privind modificarea unor acte legislative, nr. 159 din 12.10.2018, în
vigoare din 09.12.2018, a fost modificat inclusiv art. 446 ce prevede cazurile în care nu se încheie proces-verbal cu privire la contravenție.

Astfel, până la modificările operate prin Legea 159/2018, în cazul constatării unui act contravenţional, potrivit art. 446 alin. (1), agentul constatator nu încheia proces-verbal cu privire la contravenţie dacă:
Detalii

Procesul contravenţional are drept scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea acesteia, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, se spune în art.374 alin.(2) din Codul contravențional (CC). Prin Legea privind modificarea unor acte legislative nr.159 din 12 octombrie 2018, în CC a fost introdus un nou tip de contravenție — imixtiunea în procesul contravențional.

Imixtiune, potrivit dicționarului explicativ a limbii române (DEX) reprezintă amestec nemotivat și nedorit în treburile altcuiva.
Detalii

În luna aprilie 2012, două persoane fizice au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care V.S. a cumpărat, iar I.M. a vândut afacerea în domeniul curăţătoriei covoarelor sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля). Afacerea constă din tot utilajul necesar pentru prestarea serviciilor, precum şi camionul Mercedes, pe care era amplasată publicitatea cu conţinutul „Curăţarea covoarelor şi cuverturilor, Химчистка ковров и пледов, Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 şi permisiunea de amplasare a publicităţii, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Poliţiei Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011.

Din data procurării şi până în prezent V.S. gestionează afacerea, activând în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, V.S.
Detalii

În luna noiembrie 2015, între persoana fizică E. în calitate de vânzător, „Z. ” LTD în calitate de cumpărător și SRL „R.G.” în calitate de intermediar, a fost încheiat un antecontract de vânzare–cumpărare, asigurat prin arvună în sumă de 1000 de euro. Părțile s-au obligat pe viitor să încheie un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil – apartamentul X, în condițiile și modul stabilite de antecontractul menţionat.

Totodată, conform contractului prealabil de vânzare-cumpărare enunțat, a fost stabilit că, în cazul neexecutării acestui contract de către cumpărător, suma arvunei nu se va restitui acestuia și va rămâne la vânzător ca penalitate în mărimea arvunei. În caz de neexecutare a acestui contract de către vânzător, acesta era obligat să restituie cumpărătorului în termen de 3 zile suma arvunei în mărime dublă.
Detalii

Prin Legea nr. 159 privind modificarea unor acte legislative din 12 octombrie 2018 a fost introdusă o nouă procedură de examinare a cauzelor contravenţionale în instanţele de judecată — procedura scrisă, care se aplică tuturor cauzelor contravenţionale a căror sancţiune prevede mărimea amenzii ce nu va depăși 300 de unităţi convenţionale (15 mii lei).

Totodată, menționăm că procedura scrisă de examinare a cauzei contravenţionale în instanţa de judecată nu se aplică cauzelor contravenţionale, a căror sancţiune prevede privarea de anumite drepturi.
Detalii

Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.
Detalii

Prevederile Codului contravențional (CC) reglementează cadrul general al constatării și al sancționării contravențiilor și conține norme juridice cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal, mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină acest proces-verbal, persoanele care au calitatea de agenți constatatori, modul de contestare a procesului-verbal, regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și al executării acestora.
Detalii

Desfacerea căsătoriilor cu acordul soților va putea fi făcută și de notari. Parlamentul a votat ieri în lectură finală proiectul de lege elaborat în scopul asigurării reglementării procedurii notariale în vederea adaptării la noile reglementări în materie civilă, precum și dezvoltarea domeniului procedurii notariale.

Autorii consideră că instituirea procedurii desfacerii căsătoriei de către notar va diminua sarcina asupra instanțelor de judecată și ale organelor de stare civilă. Acest fapt va duce la creșterea calității actului justiției, în rezultatul diminuării ponderii acțiunilor în instanțe, dar și diminuarea cheltuielilor suportate de persoanele care se adresează prin intermediul procedurii notariale necontencioase.
Detalii