Un medic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice (în continuare – IMSP) în care activa cu privire la recunoașterea evenimentului ca fiind accident de muncă, încasarea indemnizației, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii medicul a invocat că, conform ordinului de angajare şi a contractului individual de muncă, este angajatul IMSP, în funcţia medic psihiatru narcolog de gardă.
La data de 8 decembrie 2016, când se afla la serviciul de gardă, fapt confirmat de IMSP, de către doi pacienții i-au fost aplicate multiple lovituri cu o rangă metalică, cauzându-i astfel mai multe vătămări corporale.
Detalii

Art. 352¹ alin. (1) Cod penal (CP) stabilește răspunderea penală pentru declaraţia necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice pentru sine sau pentru o terţă persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acestor consecinţe.

Pentru a identifica existența elementelor constitutive ale infracțiunii, urmează să verificăm existența următoarelor aspecte legate între ele cauzal:
— dacă declaraţia este făcută organului competent;
— dacă declaraţia este producătoare de consecinţe juridice;
— dacă făptuitorul a avut în vedere producerea anume a acestor consecinţe.
Detalii

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

„X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.
Detalii

Este sau nu obligat Serviciul Fiscal de Stat, la luarea deciziei de efectuare a unui control fiscal la o întreprindere ce se află în proces de insolvabilitate, să citeze persoana care a administrat entitatea până la desemnarea administratorului provizoriu?

Conform art. 21 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, la admiterea spre examinare a cererii introductive privind intentarea procedurii de insolvabilitate instanţa de insolvabilitate adoptă imediat o încheiere, în cel mult 3 zile de la data depunerii, prin care dispune punerea sub observaţie a debitorului prin desemnarea unui administrator provizoriu şi aplică măsuri de asigurare a creanţelor creditorilor.
Detalii

Un primar dintr-o localitate rurală a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese și nesoluționarea acestuia. Primarul a emis o dispoziție prin care și-a numit fiul în funcția de administrator al site-ului oficial al primăriei. Ulterior, urmare a notificării Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat și sesizării ANI, primarul a anulat documentul emis în privința fiului său.

Autoritatea Națională de Integritate a emis Actul de constatare prin care a documentat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și a inițiat procesul contravențional.
Detalii

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m², urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m². Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia.

După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m² mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.
Detalii

Persoana fizică X a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale cererea cu privire la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, anexând documentele necesare (confirmarea stagiului, venitului asigurat din care s-au plătit contribuții de asigurări sociale și care constituiau baza de calcul a pensiei).

La momentul depunerii cererii, nu au fost anexate certificatele de salariu de la SA „F”, pe motiv că nu le putea găsi. Ulterior (după patru ani), X a adresat către CTAS cerere pentru a-i fi recalculat cuantumul pensiei, cu includerea în stagiul de cotizare și recalculare a coeficientului individual a salariului de la SA „F”, certificatele necesare fiind anexate.
Detalii

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv.

În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.
Detalii

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).
Detalii

Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților.

La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.
Detalii