Ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean a inspectat câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici. Ministrul s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. De asemenea, ministrul s-a interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.
Detalii

Aducem la cunoștința exportatorilor din Republica Moldova că autoritățile din România au adoptat decizia cu privire la asigurarea culoarelor „verzi” pentru mijloacele de transport auto de marfă care tranzitează teritoriul țării vecine.

Ținând cont de evoluția epidemiologică de răspândire a virusului COVID-19, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor împreună cu Ministerul Afacerilor Interne a României informează că, în contextul discuțiilor purtate la nivel european cu privire la asigurarea unor culoare de tranzit pentru transportul de marfă care să permită operatorilor din industria de profil atât din statele membre ale UE cât și NON UE, să își desfășoare activitatea în condiții normale, au decis stabilirea a cinci trasee de tranzit pe teritoriul României.
Detalii

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o ședință cu reprezentanții Asociației Investitorilor din România. În debutul ședinței, dl Pușcuța a mulțumit investitorilor din România pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea economiei naționale, precum și pentru crearea locurilor de muncă pentru cetățenii Republicii Moldova.

Vicepremierul a dat asigurări că Ministerul Finanțelor va continua calea reformelor menite să îmbunătățească climatul investițional prin crearea unor condiții predictibile de activitate și securizarea activelor. În acest context dl Pușcuța a menționat: „Dezvoltarea mediului de afaceri va determina un progres veritabil al economiei naționale. Vom conjuga eforturile pentru ca Republica Moldova să devină maximal atractivă pentru investitorii străini”.
Detalii

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?
Detalii

Senatul României a adoptat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, care prevede reducerea, din 1 ianuarie 2020, a cotei generale de TVA de la 19% la 16%.

Astfel, în scopul creșterii conformării fiscale voluntare, precum şi pentru stimularea consumului din producția internă, propunerea legislativă conține și alte modificări. Și anume, instituirea din 1 ianuarie 2020 a cotei reduse de TVA de 5% pentru produse alimentare.
Detalii

În cazul în care angajatorul din Republica Moldova a reținut, contrar Convenției, impozit pe venit din venitul salarial al persoanei angajate cetățean al Republicii Moldova delegate în România, care ar fi etapele procedurii pentru efectuarea restituirii impozitului pe venit achitat/reţinut în plus?


Potrivit prevederilor art.83 alin.(5) din Codul fiscal (CF), persoanele fizice care nu sunt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, la depistarea faptului de plată în plus la impozit, au dreptul să prezinte o declarație în care vor indica suma plătită în plus, care urmează să fie restituită conform legislaţiei fiscale.
Detalii

Un cetățean al Republicii Moldova activează în calitate de angajat în cadrul unei reprezentanțe permanente de pe teritoriul RM a unei companii din România. Ulterior, acesta se deleagă să activeze în cadrul entității-mame din România pe o perioada de 8 luni. Unde urmează a fi impozitate veniturile salariale achitate de către angajatorul din Republica Moldova ale persoanei vizate?

În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.
Detalii

Reprezentanța pe teritoriul Moldovei (cu sediul oficial în România) nu desfășoară activitate de întreprinzător, dar dispune de un autoturism la balanța întreprinderii pe care decide să-l vândă directorului reprezentanței. În cazul dat apare obligația achitării impozitelor și prezentării Dării de seamă? În baza cărui act confirmativ se va efectua această operațiune de înstrăinare a autoturismului?
Detalii

Ceremonia de semnare a Acordurilor de Finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare privind Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Energetic și a Acordului de Grant între Republica Moldova, Î.S. Moldelectrica și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, în valoare totală de 100 mil. euro, 60 mil. euro fiind sub formă de împrumut, iar 40 mil. euro – grant a avut loc ieri, 26 septembrie, la Ministerul Finanțelor.

În cadrul evenimentului ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat că acest proiect va contribui la modernizarea sistemului energetic al Republicii Moldova prin construcția stației back-to-back la Vulcănești și construcția unei linii de interconectare între sudul țării și Chișinău.
Detalii

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană.

Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA.

Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.
Detalii