Creditorul gajist, pentru exercitarea dreptului de gaj, vinde bunul gajat care se află în proprietatea debitorului gajist. Cine și cui urmează să-i elibereze factura fiscală și care este valoarea livrării ce urmează a fi indicată în ea?

Conform prevederilor art. 667 din Codul civil (CC), gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).
Detalii

Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.
Detalii

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 143 alin. (6) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012).

Conform prevederilor acestei norme, o creanță acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilității/lichidator în tabelul definitiv al creanțelor se consideră validată dacă, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de ședința de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestația ridicată a fost înlăturată. Contestația debitorului nu se opune validării creanței.
Detalii

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri:
• în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă;
• în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.
Detalii

Administratorul debitorului ,,X” a depus o cerere introductivă la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de persoana juridică administrată. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău a fost admisă spre examinare cererea introductivă, fiind instituită perioada de observaţie, cu aplicarea tuturor măsurilor de asigurare. Ulterior, administratorul debitorului ,,X” a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,a cărui lipsă însă nu împiedică admiterea spre examinare a cererii introductive” din art. 17 lit. g) al Legii insolvabilităţii nr.149 (în continuare – Legea nr.149), iar instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.
Detalii

Conform art. 344 din Codul de procedură civilă (CPC), ordonanța judecătorească este o dispoziție dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor, privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri de la debitor în pretențiile specificate la art. 345.

Ordonanța judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. Conform art. 345 lit. j) din CPC, se emite ordonanță judecătorească în cazul în care pretenția rezultă din restantele de impozit sau din asigurarea socială de stat.
Detalii

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.
Detalii

La originea cauzei se află excepţia de neconstituționalitate a art. 34 alin. (2) din Legea insolvabilităţii, ridicată de către autorul excepției în dosarul nr. 2i-296/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, în procedura de examinare a cererii introductive depuse de către agentul economic X privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de agentul economic Y.

Conform prevederilor art. 34 din Legea insolvabilității, instanţa de insolvabilitate hotărăşte, în baza aprecierii temeiului de insolvabilitate şi a faptelor constatate în cadrul examinării cererii introductive, asupra intentării procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive. Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate devine executorie în momentul pronunţării, iar dispozitivul hotărârii se înmînează administratorului desemnat imediat.
Detalii

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.
Detalii

O procedură de executare intentată de executorul judecătoresc acordă creditorului și debitorului drepturile și obligațiile reglementate de Codul de executare (CE).

Creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes a fost emis documentul executoriu, iar debitor este persoana fizică sau juridică obligată, prin documentul executoriu, să efectueze anumite acţiuni ori să se abţină de la efectuarea lor.
Detalii