Conexiunea cu ciclu de viață

Sănătatea este un element critic care influențează calitatea vieții persoanelor. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea nu constituie doar absența bolii, ci și o bunăstare fizică, mintală și socială. Sănătatea fizică determină starea generală a organismului, funcționalitatea, dinamismul, reacțiile la factorii mediului, îmbolnăviri și accidente. Sănătatea mintală asigură un echilibru, autocontrol, rezistență, flexibilitate și judecată logică. La rândul său, sănătatea socială constă în
realizarea de către individ a diferitor roluri sociale, precum fiu/fiică, soț/soție, părinte, lider, etc.

Sănătatea este o precondiție indispensabilă pentru realizarea potențialului de dezvoltare a unei persoane la toate etapele vieții. Un elev sau un student sănătos are mai multe șanse să exceleze, iar o persoană sănătoasă antrenată în câmpul muncii — să facă o carieră și să atingă un nivel mai înalt de bunăstare materială. Persoanele sănătoase au șanse mai bune să se realizeze în viața de familie și în activitățile sociale, ceea ce le va aduce un nivel mai înalt de autoapreciere și de calitate a vieții.

Serviciile de sănătate sunt relevante pe durata întregului ciclu de viață, dar au o importanță relativ mai mare pentru copii și persoanele vârstnice care au un nivel mai mare de adresabilitate la medicul de familie şi o rată mai mare de spitalizare³⁶

Legăturile cu ODD

Sănătatea este unul din obiectivele primordiale ale procesului de dezvoltare umană în ansamblu. Populația sănătoasă este indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă și va contribui la realizarea mai multor Obiective de Dezvoltare Durabilă: ODD 3. (Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă). Fortificarea sănătății prin intermediul serviciilor de sănătate calitative și inclusive va contribui direct la atingerea ODD 8 (Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei
munci decente pentru toți). Sănătatea angajaților este o precondiție esențială pentru producerea bunurilor materiale și livrarea serviciilor de calitate. ODD 5 (Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor) și ODD 10 (Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta) vor fi susținute într-o formă implicită în urma îmbunătățirii sănătății populației, precum și drept urmare a adresării inechităților din domeniul sănătății.

În același timp, prin prisma disparităților de gen, trebuie acordată mai multă atenție persoanelor de gen masculin, care au parametri net inferiori în comparație cu femeile pentru marea majoritate a indicatorilor de sănătate.

Dinamica indicatorilor cheie

Indicatorii cheie pentru asigurarea accesului la servicii de protecție a sănătății și asigurare a unei vieți active sunt grupați în 4 categorii, conform recomandărilor EUROSTAT privind măsurarea calității unei vieții sănătoase: a) indicatori de rezultat – speranța la viață; b) starea sănătății – anii de viață sănătoasă şi auto-aprecierea stării de sănătate; c) determinanții – incidența fumatului, consumul de alcool, activitatea fizică; d) indicatori de acces la servicii de sănătate.

Unul dintre principalii indicatori de rezultat este speranța de viață la naștere. Deși în perioada anilor 2010-2015 acest indicator s-a majorat cu circa 2 ani pentru ambele sexe, Republica Moldova încă se plasează pe ultimul loc în comparație cu țările ECE. Totodată, speranța de viață la naștere este cu 8 ani mai mare pentru femei decât pentru bărbați (Figura 41 și Figura 42). În pofida îmbunătățirii indicatorilor mortalității infantile și mortalității copiilor sub 5 ani (indicatorii ODD 3.2.1.2 și 3.2.1.1) cu
mai bine de 1‰, Republica Moldova rămâne în urma celorlalte țări ale ECE³⁷



Indicatorii stării sănătății sunt anii de viață sănătoasă şi auto-aprecierea stării sănătății. Cota persoanelor care își apreciază sănătatea drept bună sau foarte bună în Republica Moldova a crescut de la 41,2% în 2008 la 50,6% în 2016. Acest indicator s-a îmbunătățit cu 13,0 puncte procentuale pentru populația urbană și doar cu 6,6 puncte procentuale pentru populația rurală38. În ceea ce privește speranța de viață sănătoasă, acest indicator a constituit 64,9 ani, plasând Republica Moldova pe ultimul loc în comparație cu țările ECE.



Bolile netransmisibile constituie și principala cauză a deceselor în rândul populației în vârstă aptă de muncă (indicatorul ODD 3.4.1; Figura 45), iar Republica Moldova cedează simțitor țărilor din ECE (Figura 46).



Maladiile transmisibile rămân a fi o problemă actuală, în special tuberculoza. Rata incidenței în 2014 a fost de 10 ori mai mare în Republica Moldova față de media UE. Rata standardizată a mortalității cauzate de tuberculoză este de 1340 ori mai mare față de media UE. Tuberculoza poate fi considerată un indicator proxy care arată situația socială precară în Republica Moldova.

Determinanții stării de sănătate sunt consumul de alcool, fumatul, activitatea fizică, modul de alimentare. În Republica Moldova principalele cauze ale mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile (ținta ODD 3.4.1) sunt legate de comportamentul cu risc sporit, precum fumatul, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă, modul sedentar de viață, accidentele, etc. – toate fiind mai răspândite printre bărbați în comparație cu femei. În ceea ce privește fumatul printre bărbați și consumul alcoolului de către adulți (indicatorul ODD 3.5.2.1), situația în Republica Moldova este cu
mult mai precară față de țările din ECE (Figura 47 și Figura 48).



Accesul la serviciile prestate în cadrul sistemului sănătății din Republica Moldova este garantat în baza poliței de asigurare obligatorie de asistență medicală. Polița este eliberată persoanelor angajate în câmpul muncii care achită primele în formă de contribuție procentuală la salariu⁴¹, persoanelor obligate prin lege să se asigure în mod individual, precum și, în mod gratuit, persoanelor care se includ în una din cele 15 categorii vulnerabile pentru care statul are calitatea de asigurat⁴². În plus, persoanele neasigurate beneficiază în mod gratuit de o serie de servicii medicale de bază în situații care pun în pericol viața persoanei neasigurate sau a celor din jur, precum și în cazul maladiilor socialcondiționate
cu impact major asupra sănătății publice ⁴³.

Ponderea persoanelor asigurate (Figura 49) este în creștere, însă cifrele diferă în dependență de sursă (indicatorul ODD 3.8.2). Analiza ponderii persoanelor asigurate, relevă că polița de asigurare obligatorie de asistență medicală nu este suficient de atractivă. Aceeași concluzie este susținută și de un studiu recent, care a constatat
că circa 71% dintre respondenți consideră că polița de asigurare obligatorie de asistență medicală nu asigură deținătorului acesteia un nivel adecvat de servicii medicale⁴⁴, fără diferențe majore pe grupuri de vârstă, gen și medii de reședință.

Plățile neformale reprezintă o problemă majoră a sectorului sănătății, 72% din populație considerând că sunt necesari bani, cadouri și/sau contacte personale pentru soluționarea problemelor în instituțiile medicale⁴⁵



Accesibilitatea serviciilor medicale rămâne o problemă, inclusiv pentru persoanele asigurate – printre respondenții care au renunțat la vizita medicului de familie sau specialist, 22% au decis astfel pe motiv că n-au avut bani sau n-au fost mulțumiți de calitatea serviciilor⁴⁶. Pentru persoanele vârstnice (58% dintre care locuiesc în localitățile rurale), apar obstacole de ordin geografic pe motiv de
insuficiență a cadrelor medicale, în special a medicilor specialiști și stomatologi, care activează preponderent în municipii și centrele raionale.

Sistemul sănătății se confruntă cu o criză majoră din cauza insuficienței cadrelor medicale și a unei infrastructuri ce nu corespunde necesităților actuale. Gradul de asigurare cu cadre medicale este relativ jos în Republica Moldova, decalajul față de media UE constituind 20% pentru medici și 40% pentru asistentele medicale⁴⁷.

Dacă luăm în considerație că circa 29% dintre medici și 17% asistente medicale sunt pensionari48, deficitul cadrelor medicale ar putea în scurt timp submina funcționalitatea sistemului sănătății. Carențele structurale sunt mai evidente în asistența spitalicească, unde raportul paturilor acute la cele de lungă durată⁴⁹, este 6:1 în Republica Moldova în comparație cu 1:2 în medie printre statele-membre ale UE. Acest fapt denotă o ineficiență generală a sistemului spitalicesc din Republica Moldova, cu limitarea accesului pacienților la îngrijiri de lungă durată.

Grupuri vulnerabile

• Nivelul de sănătate al populației din mediul rural este mai redus. Persoanele din mediul urban au declarat mai frecvent o stare de sănătate bună sau foarte bună (52,1%) comparativ cu cele din mediul rural (49,5%).⁵⁰ Rata de adresabilitate la serviciile medicale în mediul rural este mai mică. Populația rurală mai frecvent renunță la servicii medicale din cauza insuficienței mijloacelor financiare și lipsei asigurării medicale. Populația din mediul rural înregistrează o proporție mai mică a spitalizărilor (9,9%)⁵¹, comparativ cu mediu urban(11%).
• Femeile sunt mai critice față de perceperea stării sale de sănătate comparativ cu bărbații. În general, bărbații raportează cu mai multă pozitivitate starea de sănătate: 45,5% din bărbați consideră că starea de sănătate este bună sau foarte bună, față de 38,7% în cazul femeilor.⁵² Rata prevalenței bolilor cronice pe sexe este diferită. Femeile mai frecvent suferă de boli ale aparatului circulator (261,2‰ față de 122,2‰), boli osteo-articulare (95,4‰ față de 66,2‰), boli endocrine (51,4‰ față de 27,2‰) și alte patologii cronice, cum ar fi cele genito-urinare(32,6‰ față de 22,7‰) și boli ale aparatului digestiv (72,6‰ față de 45,4‰). Bărbații suferă mai mult de boli ale sistemului nervos (24,9‰ față de 20,1‰), tulburări mintale și de comportament (11,1‰ față de 7,3‰).53 Femeile consumă medicamente de 1,5 ori mai des decât bărbații. Refuzul spitalizării se atestă cel mai frecvent în rândurile femeilor, astfel, 5,1% au refuzat în ultimele luni spitalizarea, comparativ cu 2,7% în rândurile bărbaților.⁵⁴
• Persoanele cu dizabilități își apreciază preponderent în termeni negativi starea de sănătate. Nici un respondent cu dizabilități nu consideră că are o stare de sănătate foarte bună şi doar 0,2% din respondenții cu dizabilități își apreciază starea de sănătate ca fiind bună. Persoanele cu dizabilități se confruntă în realizarea dreptului la sănătate55 cu barierele de ordin: economic, infrastructural și atitudinal. Cea mai scăzută rată de adresabilitate este atestată în rândurile persoanelor cu dizabilități, posibilele cauze includ lipsa sau insuficiența mijloacelor financiare, determinate de costurile informale aferente serviciilor medicale, dar și alți factori, inclusiv atitudinea neprietenoasă şi instruirea insuficientă a medicilor.
• Percepția subiectivă a stării de sănătate pentru populația roma este mai pesimistă comparativ cu populația non-roma. Ponderea persoanelor care își apreciază pesimist starea sănătății în rândul romilor cu vârsta de 15-29 ani este de circa trei ori mai mare față de nonroma (7,6%) de aceeași vârstă, iar a celor în vârstă de 30-49 ani în rândul romilor (41,1%) este de 2 ori mai mare comparativ cu non-roma (21,1%). Totodată, proporția vârstnicilor roma de 50 ani și peste cu un nivel al sănătății precar declarat în rândul romilor (82,4%) este cu circa o pătrime mai mare comparativ cu 58,4% în cazul populației non-roma.56 Datele demonstrează că 46,8% dintre persoanele de etnie romă pe parcursul ultimului an nu s-au adresat niciodată la medic⁵⁷ Peste 58% dintre populația de etnie romă este în afara sistemului de asigurări medicale obligatorii, proporția acestora fiind de peste două ori mai mare față de non-roma (24,2%). Aceste diferențe se mențin pe sexe și pe medii de reședință.

Principalii factori cauzali

Principalii factori cauzali ar putea fi divizați în următoarele categorii:

1. Sistemici – protecția financiară proastă a populației generale, cu o cotă înaltă a plăților din buzunar pentru serviciile de sănătate. Polița de asigurare obligatorie de asistență medicală nu asigură accesul la un volum adecvat de servicii, beneficiarii fiind nevoiți să procure o serie de medicamente din bani proprii. Structura serviciului spitalicesc nu corespunde nevoilor populației, iar insuficiența cadrelor medicale ar putea submina activitatea întregului sistem de sănătate. Nu există o viziune clară privind asigurarea calității și siguranței serviciilor medicale prestate populației. Instituțiile medicale sunt contractate fără a ține cont de performanța lor, gradul de satisfacție a pacienților și calitatea serviciilor prestate. Pacienții nu pot stimula performanța cadrelor și instituțiilor medicale prin intermediul liberei alegeri a medicului și spitalului.
2. De politici – îmbătrânirea sănătoasă nu este integrată în politicile sectoriale. Politicile existente nu asigură abordarea echitabilă, o parte din grupurile vulnerabile fiind excluse (populația de etnie romă, persoanele cu dizabilități, persoanele cu venituri mici).

Măsuri cu caracter strategic: viziunea pentru Moldova 2030

Sunt necesare politici mult mai eficiente pentru promovarea sănătății și prevenirea bolilor netransmisibile și transmisibile pe durata întregii vieți. Pe lângă îmbunătățirea sănătății copiilor și persoanelor apte de muncă, aceste intervenții vor crea premisele necesare pentru o îmbătrânire sănătoasă, cu menținerea independenței și calității vieții persoanelor în etate.

• Reducerea cu 30% a mortalității premature cauzate de boli netransmisibile prin prevenire și tratare (ținta ODD 3.4.1). Sunt necesare intervenții complexe și active în vederea promovării modului sănătos de viață începând cu perioada intrauterină (modul sănătos de viață a femeii însărcinate), continuând cu perioada copilăriei și tinereții și terminând cu vârsta înaintată. Aceste măsuri trebuie implementate în paralel cu activități profilactice și de depistare precoce a maladiilor.
• Fortificarea prevenirii și tratamentului abuzului de substanțe, inclusiv abuzul de stupefiante si consumul de alcool (ținta ODD 3.5). Sunt necesare activități de informare și educare a populației la toate nivelele, începând cu grădinițe și școli, precum și cu implicarea familiei și comunității. Un rol important revine dezvoltării și fortificării serviciilor de suport, cu limitarea acțiunilor de ordin represiv.
• Asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv pentru planificarea familiei, informare și educare (ținta ODD 3.7). Succesul va depinde de educația pentru sănătate și serviciile prestate nu doar de instituțiile de sănătate din sectorul public, precum și de colaborarea cu societatea civilă și instituțiile din sectorul educației. Realizarea acoperirii universale în sănătate, inclusiv protecția riscurilor financiare, accesul la servicii esențiale de sănătate calitative și accesul la medicamente de bază și vaccinuri sigure, eficiente, calitative și la prețuri accesibile pentru toți (ținta ODD 3.8). Presupune un spectru foarte larg de intervenții menite să diminueze povara financiară plasată pe umerii cetățenilor de rând. În acest scop, este necesară majorarea considerabilă a alocărilor financiare publice pentru procurarea medicamentelor, precum și facilitarea accesului pentru grupurile vulnerabile la medicamente compensate. În condițiile existente, un rol primordial revine reformelor sistemului sănătății în vederea valorificării mai eficiente a surselor existente.
• Este necesară îmbunătățirea calității serviciilor medicale prestate la toate nivele. În acest scop, este crucială dezvoltarea unui sistem funcțional de management al calității la nivelul instituției medicale, cu identificarea și standardizarea proceselor principale și fortificarea capacităților cadrelor medicale. Trebuie aplicate mecanisme de stimulare a performanței atât pentru personalul medical, cât și a instituțiilor medicale care prestează servicii calitative și sigure.
• Este necesară reformarea serviciilor spitalicești, cu revizuirea fondului de paturi, distribuției geografice și sistemului de referire, astfel încât să fie excluse ineficiențele existente și asigurată prestarea unor servicii spitalicești de calitate conform necesităților populației, inclusiv servicii de geriatrie, reabilitare și îngrijiri paliative.
• Trebuie revăzute politicile resurselor umane, inclusiv instruire, formare profesională și salarizare a cadrelor medicale și non-medicale.
• Îmbătrânirea sănătoasă trebuie integrată în toate politicile sectoriale.
• Reducerea discrepanțelor în accesul la sănătate pentru grupurile vulnerabile, inclusiv populația de etnie romă, persoanele cu dizabilități, persoanele cu venituri mici, etc.

__________________________________
³⁶ 6 Datele BNS, Ponderea adresării la medicul de familie şi a spitalizărilor pe grupuri de vârstă, 2016.
³⁷ După estimările Băncii Mondiale, 2014
³⁸ Accesul populației la serviciile de sănătate, 2017, Biroul Național de Statistică, pag. 8.
³⁹ Boli cardiovasculare, tumori, diabet zaharat, boli cronice ale aparatului respirator.
⁴⁰ ibid
⁴¹ Câte 4,5% achitate de angajat și angajator
⁴² Legea Nr. 1585 din 27.02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, art. 4 alin. (4).
⁴³ Ibid, art. 5 alin. (4).
⁴⁴ Percepții asupra drepturilor omului în Republica Moldova, 2016, Oficiul Avocatului Poporului, pag. 36
⁴⁵ “Corupția în Republica Moldova: percepțiile și experiențele proprii ale oamenilor de afaceri și gospodăriilor casnice, Transparency International Moldova, 2015, pag. 16.
⁴⁶ Accesul populației la serviciile de sănătate, 2017, Biroul Național de Statistică, pag. 48.
⁴⁷ Salariul mediu fiind de 10 ori mai mare în UE față de Republica Moldova.
⁴⁸ Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova, Raport de activitate 2016, pag. 15.
⁴⁹ De îngrijiri și instituții rezidențiale pentru persoanele cu restricții funcționale moderate și severe.
⁵⁰ BNS (2017). Accesul populației la serviciile de sănătate. Accesibil online la: http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/acces_servicii_sanatate/Acces_servicii_sanatate_2016.pdf
⁵¹ ibid
⁵² BNS (2017). Accesul populației la serviciile de sănătate. Accesibil online la:
http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/acces_servicii_sanatate/Acces_servicii_sanatate_2016.pdf
⁵³ ibid
⁵⁴ ibid
⁵⁵ Sandu et al (2017). Inegalitățile în Republica Moldova: provocări şi oportunități, accesibil online la http://eef.md/media/files/files/fee_inagalitati_ro_final_5335996.pdf
⁵⁶ ibid
⁵⁷ ibid

Conexiunea cu ciclu de viață

Sistemele de protecție socială au implicații directe asupra dimensiunilor care definesc calitatea vieții. Sistemele formale şi neformale de suport intervin în împrejurări când o persoană sau un grup de persoane nu pot depăși situații de risc. Sistemele formale şi neformale de suport social trebuie să dezvolte adaptabilitate la șocuri și riscuri58 la nivel de individ, gospodărie şi comunitate.

Ambele sisteme folosesc aceleași instrumente de intervenție: suport financiar, crearea de oportunități pentru dobândirea unui venit, oferirea serviciilor de îngrijire, securitate şi incluziunea socială. Suportul social trebuie să ofere un set complex și coerent de măsuri de protecție pentru toate persoanele pe parcursul ciclului lor de viață. Suportul social (atât formal, cât şi neformal) este oferit la diferite etape ale vieții: 1) naștere (și maternitate) – suport financiar, îngrijire pre- și post-natală; 2) creșă/grădiniță — dezvoltare cognitivă și prevenirea malnutriției; 3) școală — îngrijirea copilului aflat în dificultate, îmbunătățirea condițiilor de trai; 4) universitate/adolescență — programe pentru dezvoltarea abilităților, suport financiar; 5) familie — scheme de reducere a sărăciei, suport de maternitate, plăți pentru îngrijirea copilului, politici împotriva violenței domestice, discriminării și
excluziunii sociale; 6) perioada economic activă — suport pentru șomaj, dizabilitate, boală, servicii de reabilitare fizică și profesională etc.; 7) pensionare — pensia pentru limita de vârstă, compensarea unor cheltuieli, servicii de îngrijire și incluziune.

Legăturile cu ODD

Mai multe obiective ODD sunt direct sau tangențial influențate de sistemele de protecție socială: ODD 1. Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context. Ambele componente ale schemei de protecție socială (asigurarea socială și asistența socială) au ca scop asigurarea unui venit/consum pentru prevenirea, precum și reducerea, sărăciei în societate. Schema plăților țintite a fost concepută în mod special pentru a eradica sărăcia extremă și cea relativă. ODD 10. Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta. Protecția socială are ca rol redistribuirea venitului într-o
societate pentru a diminua inegalitățile. Schema de asistență socială este instrumentul de bază de redistribuire a venitului prin oferirea plăților sociale celor marginalizați.

Transferurile sociale și oferirea serviciilor sociale de incluziune și îngrijire contribuie la atingerea mai multor ODD, cum ar fi ODD 2 și ODD 5.

Dinamica indicatorilor-cheie

Indicatorii cheie au fost analizați din perspectiva a două componente ale unui sistem de suport social – cel neformal şi cel formal. Sistemul neformal de suport este un set de măsuri cu caracter privat, oferite în cadrul unei rețele sociale pentru diminuarea riscurilor/șocurilor la care este supusă o persoană/un grup. Sistemele neformale pot fi împărțite în trei categorii de bază: a) Suport în cadrul unui grup restrâns (familie, prieteni, vecini) şi poate include: ajutor financiar sau în bunuri, suport la
treburile casnice/gospodăriei, contribuție la acoperirea unor costuri mari (educație sau sănătate), servicii de îngrijire personală şi suport personal. b) Cooperare neformală în cadrul unui grup de persoane în varii scopuri, de ex: pentru a spori recolta, ajutor reciproc la munci dificile, unitățile de micro finanțare neformală, creditare la nivel personal a unei afaceri etc. c) Grupe mai mari de interes care se bazează pe tradiții sau obiceiuri de suport în situații de criză majoră (ex: asociații de ajutor şi
împrumut la nivel de comunitate, asociații obștești care ajută familia în cazul unui deces, probleme de sănătate).

Sistemul de suport neformal nu este un substituent al celui formal, ci îl complementează. O particularitate a sistemelor neformale este faptul că poate exclude sau include în schema de suport persoane sau grupuri de persoane în termeni inechitabili. Sistemele neformale nu pot face față șocurilor covariante (cele cauzate de factori externi, ex: calamități naturale, pandemii, sau crize economice). Mai mult, sistemele neformale nu pot oferi suport celor mai vulnerabili/săraci care, de
cele mai multe ori, au o rețea neformală la fel de vulnerabilă.

Sistemele formale trebuie să intervină cu oferirea suportului acestor grupuri dezavantajate şi să contrabalanseze suportul neformal care poate provoca inclusiv inegalități în societate. Cercetări despre rețeaua de suport neformal în Moldova nu sunt disponibile; tradițional, familia nucleu sau familia extinsă oferă suport în cazul unor cheltuieli majore sau imprevizibile (celebrarea nunții cheltuieli de sănătate, deces). Familia este de obicei îngrijitorul de bază pentru persoanele cu dizabilitate, cei vârstnici sau în proces de reabilitare. Copii acordă suport părințiilor vârstnici, iar cea mai răspândită formă de îngrijire a copiilor orfani este tutela acordată familiei extinse. De departe, cea mai eficientă formă de suport neformal sunt transferurile bănești de peste hotare familiilor rămase în țară.

Unele forme de suport neformal care funcționează în alte țări în Moldova nu sunt răspândite, de exemplu: suport mutual acordat de enoriași sau biserică, voluntariat, caritate, cooperare comunitară pentru micro finanțare, grupuri de suport la efectuarea lucrărilor agricole.

Familia este cea mai mare valoare a moldovenilor — 65%59; la necesitate, moldovenii preferă să ia bani cu împrumut de la rude – 57%60 (părinți, vecini, cumetri) şi de la prieteni 24%. Pe de altă parte doar 5,2% din moldoveni cred ca semenii lor sunt de încredere şi doar 8,1%⁶¹ cred că moldovenii sunt uniți.

Sistemul formal de suport social are ca scop diminuarea vulnerabilității la riscuri și șocuri pentru toate persoanele dintr-o societate. În Republica Moldova cele două instrumente majore de intervenție sunt: 1) asigurarea socială (asigurările pentru limita de vârstă, dizabilitate și incapacitate temporară de muncă) şi 2) asistența socială (transferurile bănești şi serviciile sociale).

Sistemul de protecție socială în Republica Moldova este în proces de transformare, dar rămâne a fi unul centralizat, reactiv și redistributiv. Sistemul centralizat nu permite ca suportul oferit să fie bine corelat cu necesitățile. Plățile sociale sunt fragmentate, se oferă unei game largi de grupuri vulnerabile, iar valoarea unei plăți este mică, respectiv impactul asupra bunăstării beneficiarului este nesemnificativ. Mai eficiente în diminuarea sărăciei sunt plățile țintite care se oferă doar persoanelor
(gospodăriilor) care au un venit lunar cumulat mai mic decât limita garantată de stat.

Actualmente, două plăți sunt livrate prin schema de testare a venitului, plata ajutorului social și ajutorul pentru perioada rece a anului (APRA). În același timp, schema de plăți țintite creează un grad semnificativ de dependență, precum și un grad avansat de hazard moral.

Sunt necesare eforturi pentru a asigura acoperirea, menține relevanța plății și include unele grupuri defavorizate ⁶² în schema de ajutor social și APRA. Schema a demonstrat un impact real în combaterea sărăciei, datele de acum cinci ani arătând că 62% dintre beneficiarii de ajutor social erau din chintila de consum 1 și 21% din beneficiari erau din chintila 2.

Impactul prestației asupra sărăcie gospodăriilor recipiente era semnificativ (reducerea ratei sărăciei cu 13,5% dacă măsuram sărăcia fără și cu prestație)⁶³. Nu este clar dacă în prezent performanța este la fel de bună, impactul asupra sărăciei fiind direct proporțional cu valoarea venitului lunar minim garantat de stat (VLMG). Raportul
dintre VLMG la minimul de existență crește, lucru care, potențial, indică asupra performanței pozitive a schemei plăților țintite.

Sistemul de asigurare socială în Republica Moldova garantează, în mare parte, doar pensia pentru limita de vârstă. Sistemul de asigurări sociale trebuie să prevină situațiile de risc cauzate de pierderea temporară sau permanentă a posibilității de generare a venitului (din cauza unei boli, dizabilității, șomajului, sarcinii și perioadei de îngrijire a copilului, vârstei înaintate). În Republica Moldova 86%
din totalul de cheltuieli sunt prestațiile de asistență socială, 12% pentru indemnizații de asigurări sociale (pentru creșterea copilului și maternitate, ajutorul de șomaj, indemnizație pentru incapacitatea temporară de muncă, ajutor de deces), și foarte puțin pentru alte plăți asigurate.

Valoarea plăților de asigurare socială de stat sunt mici pentru toate riscurile asigurate, acest lucru reprezintă una din cauzele ne-participării populației la sistemul de asigurări sociale de stat (munca neformală, salariile în plic etc.).

Resursele alocate pentru sectorul protecție socială scad chiar dacă schema de protecție socială se extinde. Figura 50 prezintă cheltuielile pentru asigurarea și asistența socială conform bugetului public național ca procent din PIB pentru perioada 2010-2015. Suplimentar la cheltuielile publice, sectorul protecție socială a beneficiat în 2015 de 24,2 milioane dolari SUA suport din partea donatorilor.


Republica Moldova cheltuie pentru protecția socială comparativ mai puțin decât țările europene, media europeană (EU 28) este de 19,2% din PIB, dar la aproximativ același nivel cu țările din Europa de Est (Figura 51).

Asigurarea socială absoarbe cele mai multe fonduri, 76%64 din anvelopa socială și cam 8,5% din PIB (2015). O parte din fonduri este alocată la acoperirea deficitului BASS. Asistența socială, care reprezintă 24% din anvelopa socială (2,7% din PIB), în proporție de 95% este destinată plăților sociale. Cam o treime din anvelopa socială este cheltuită pentru prestații destinate vârstnicilor, partea rămasă fiind distribuită între celelalte grupuri vulnerabile. Cheltuielile pentru vârstnici vor crește considerabil în continuare, ca rezultat al fenomenului de îmbătrânire. În anul 2030 aproximativ 29%
din populația țării va avea vârsta de peste 60 de ani, și această pondere va crește până la 33,6% în 205065. Vulnerabilitățile în rândurile persoanelor vârstnice se vor mări ca urmare a sarcinii demografice în creștere, gradului mare de dependență, speranța la o viață sănătoasă scăzută, lipsa serviciilor de sănătate. Aceste lucruri vor avea un efect major atât asupra sistemului de asigurări sociale de stat, cât și asupra sistemului de asistență socială.

Distribuția cheltuielilor semnificativ în defavoarea finanțării serviciilor sociale arată în parte faptul că sistemul social în Republica Moldova este reactiv. Plățile sociale sunt intervenții de moment, serviciile sociale sunt cele care creează oportunități pe termen lung. Rețeaua de servicii sociale s-a mărit în ultimii ani, în același timp, serviciile rămân sub-finanțate, dezvoltarea lor geografică este
neomogenă, suportul oferit nu este în totalitate potrivit necesităților specifice ale beneficiarilor.



Grupuri vulnerabile

Protecția socială trebuie să garanteze accesul la plăți și servicii pentru toate persoanele, mai mult, suportul oferit trebuie să fie relevant necesităților specifice fiecărei persoane. În Republica Moldova următoarele categorii sunt dezavantajate (într-o formă sau alta) în procesul de redistribuire a resurselor: femeile, persoanele cu dizabilitate, vârstnicii, persoanele de etnie romă, persoanele din mediu rural.

• Grupul critic care are nevoie de suport relevant şi susținut al sistemului de protecție socială este dificil de definit. Totuși practica regională stabilește câteva categorii de persoane care nu pot face față riscurilor la care sunt expuse fără intervenția sistemică a sistemului formal, şi anume: copii rămași fără îngrijirea părintească, persoanele cu dizabilitate severă şi cele cu dizabilitate intelectuală şi persoanele în etate singuratice.
• Vulnerabilitățile sunt diferite şi în schimbare, ca rezultat al schimbării realităților sociale şieconomice. Sistemul de protecție formal din Moldova nu face față acestor vulnerabilități, şi anume cele cauzate de: adicție, situațiile de contact şi conflict cu sistemul de justiție, violența, abuzul şi exploatarea, vagabondajul, deficiențe comportamentale și cognitive.
• Persoanele cu dizabilități se confruntă cu bariere diverse în realizarea dreptului de a trăi independent în comunitate. Cam 32% din cei chestionați se consideră persoane total integrate în comunitate, 43% – persoane parțial integrate în comunitate, 15% – persoane parțial izolate de comunitate, iar 8%- persoane total izolate de comunitate. Persoanele cu dizabilități care au indicat că se simt parțial izolate sau izolate de comunitate au indicat următoarele motive ale segregării: sărăcia și nivelul scăzut de trai (40%), lipsa unor servicii la nivel de comunitate (29%), prestațiile sociale mici (23%), starea de sănătate proastă (20%), faptul că nu au prieteni, persoane care să-i susțină (18%), atitudinea negativă a membrilor comunității față de persoanele cu dizabilități (10%).66 Persoanele cu dizabilitate sunt cele mai dependente de plățile sociale, pentru multe din gospodăriile cu capul familiei cu dizabilitate plățile sociale sunt unica sursă de venit.
• Persoanele vârstnice au şi ele un grad sporit de dependență față de plățile sociale, plata fiind unica sursă de venit pentru o mare parte din pensionari.
• Gospodăriile cu romi au o dependență sporită față de plățile sociale, venitul din plata socială constituie 13%⁶⁷

Principalii factori cauzali

Deficiențele sistemelor formale şi neformale de suport sunt complexe şi țin de: cultura societății (izolarea/ignorarea problemelor şi persoanelor (cum ar fi cele cu necesități dizabilitate), segregarea societății, grad avansat de intoleranță față de unele vulnerabilități majore, cum ar fi adicția), moștenirea unui sistem social sovietic reactiv, inflexibilitatea sistemului şi imposibilitatea de a se adapta la realitățile societății moderne, sub-finanțarea cronică a sistemelor formale.

Abilități şi cunoștințe pentru suport adecvat lipsesc atât în cadrul unui sistem neformal cât şi în cel formal. De exemplu, familia nu cunoaște cum să ajute/contribuie la dezvoltarea unei persoane cu autism sau sindromul Down, cum să ofere suport persoanelor cu comportament deviant sau înclinație de vagabondaj. Sistemul formal nu are specialiști bine pregătiți pentru a lucra cu victimele abuzului sau exploatării, copii străzii, persoanele cu adicție etc.

• Factorii determinanți pentru sistemul neformal țin de: schimbarea valorilor şi normelor în societate, factorii demografici, migrația şi urbanizarea masivă, inegalitățile şi sărăcia la scară largă.
• Factorii determinanți pentru sistemul formal țin de: caracterul reactiv și nu preventiv al sistemului de protecție socială în Moldova. Schema de asigurare socială, care este instrumentul principal în prevenirea riscurilor idiosincratice, este deficitară.Intervențiile din schema de asistență socială nu sunt pe deplin sustenabile, gândite din perspectiva creării de oportunități, prin oferirea integrată a serviciilor și plăților sociale, prin abordare individuală în posibilitățile de îngrijire și întreținere, prin oferirea oportunităților de învățare și generare a venitului la locul de trai.

Măsuri cu caracter strategic: viziunea pentru Moldova 2030

Implementarea Agendei 2030 este importantă în procesul de diminuare a sărăciei și inegalității prin considerarea tendințelor indicatorilor-cheie şi factorilor cauzali. Interacțiunea dintre sistemele formale şi neformale este importantă pentru asigurarea suportului tuturor persoanelor vulnerabile.

Sistemul formal trebuie să își recunoască lacunele (de exemplu imposibilitatea de a face față fenomenului de îmbătrânire masivă şi acoperire a necesitaților vârstnicilor vulnerabili), să spună în mod onest care sunt posibilitățile de suport astfel încât sistemul neformal să se ajusteze.

• Eradicarea sărăciei pe termen mediu şi scurt. Mai multe măsuri de politică publică sunt necesare pentru eradicarea sărăciei:

Eficientizarea schemelor de plăți sociale prin reducerea fragmentării, dublării și ineficienții plăților.

Renunțarea la introducerea plăților ad-hoc fără analiză de impact. Țintirea grupurilor, în mod special defavorizate, prin instrumente adaptate (de exemplu, folosirea serviciului de mediator pentru a spori accesul la plăți sociale pentru populație roma). Revizuirea constantă a prevederilor schemei de ajutor social și APRA pentru un sistem mai flexibil. Măsuri pentru reducerea dependenței și abuzului față de sistemul de asistență socială sunt necesare, introducerea condiționalităților pentru beneficiarii care utilizează abuziv plățile sociale.

Existența unei viziuni clare a sectorului, prin stabilirea priorităților, corelarea cu resursele din sector și analiza redistribuirii lor.

• Eradicarea sărăciei pe termen lung. Politicile pro-săraci depășesc cadrul protecției sociale. Intervențiile pro-săraci pot fi clasificate în dependență de sectorul în care săracii lucrează, ariile în care ei trăiesc, factorii de producție utilizați și produsele pe care le consumă. Protecția socială este considerată un instrument de redistribuire prin schemele de asistență socială țintite. Aceste scheme trebuie să fie eficiente, flexibile și, mai ales, sustenabile. Investiții substanțiale sunt necesare pentru servicii de reabilitare (fizică și profesională). Țintirea sărăciei cronice este o altă dimensiune care trebuie să fie considerată în mod special de politicile sociale în Republica Moldova.
• Reducerea inegalităților prin măsuri pe termen mediu și lung:

Dezvoltarea rețelei de servicii sociale, de incluziune, reabilitare, recalificare, înlăturarea discriminării pentru toate grupurile vulnerabile.
Implementarea reformei de revizuire a modalității de stabilire a dizabilității, cu accent pe integrarea acestora în viața socială și câmpul muncii.
Îmbunătățirea accesului la suport social a grupurilor defavorizate prin oferirea serviciilor relevante, cu distribuție geografică omogenă, considerând necesitățile, oportunitățile și potențialul fiecărui beneficiar în mod individual.

• Îmbunătățirea performanței sistemului de suport formal prin reconfigurarea abordării,modului de intervenție, precum și a infrastructurii sociale. Sunt necesare: mecanisme clare de monitorizare constantă a impactului măsurilor sociale, flexibilitate în ajustarea acestora, viziune de diversificare a măsurilor de diminuare a riscurilor sociale. Sectorul rămâne subfinanțat, sistemul nu poate răspunde pe deplin necesităților specifice ale celor vulnerabili și marginalizați (de exemplu integrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilitate, accesul la servicii sociale de îngrijire pentru vârstnici). Reforma sistemului de asigurare socială de stat considerând aspectul credibilității sistemului de asigurare socială de stat.
• Fortificarea instituțiilor prin: ajustarea infrastructurii sociale, instituirea unor mecanisme funcționale intersectoriale şi instrumente de colectare a datelor și luarea deciziilor în baza evidențelor. Procesele, procedurile și abordările trebuie ajustate și instituționalizate pentru un sistem care ar funcționa în mod eficient: instrumente/mecanisme clare de intrare în sistem, de referire, de interacțiune multisectorială. Proceduri clare și aplicate pentru licențierea și acreditarea serviciilor sociale atât publice cât și private. Regulamente de funcționare și standarde minime de calitate realiste, clare și uniforme. Evitarea dublării funcțiilor, ambiguităților şi conflictelor de interes în cadrul instituțiilor din sectorul formal.

___________________
⁵⁸ Resilience (WB) is as set of efforts to reduce and mitigate the risks to vulnerable groups affected by economic and idiosyncratic shocks caused by natural disasters and climate change. (WB, 2013).
⁵⁹ Barometrul opiniei publice, eșantion de 1103 de persoane din 80 de localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), 2017.
⁶⁰ Incaso şi Magenta Consulting, Ce cred moldovenii despre bani?, eșantion 1170 respondenți, 18-50 ani
⁶¹ Barometrul opiniei publice, eșantion de 1103 de persoane din 80 de localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), 2017
⁶² Aceste grupuri sunt persoanele fără acte de identitate/loc stabil de trai, comunitățile de romi, persoanele din mediu rural izolat
⁶³ A. Sanchetru, V. Sandu, V Prohniţchi, Analiza experienței implementării legii ajutorului social în Republica Moldova, 2011
⁶⁴ Conform sumelor gestionate de către CNAS, Executarea bugetului BASS pe anii respectivi.
⁶⁵ UN, World Population ageing, NY, 2015
⁶⁶ Keystone (2017). Studiu sociologic: incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilități. Accesibil online la http://keystonemoldova.md/assets/documents/ro/publications/Studiu%20Incluziunea%20Sociala%20a%20Persoanelor%20 cu%20Dizabilitati%202017.pdf
⁶⁷ ibid

Conexiunea cu ciclu de viață

Siguranța fizică și confortul psihologic în comunitate și în familie este o dimensiune esențială a calității vieții. Ființă eminamente socială, omul are o necesitate fundamentală de a se simți parte din grup, de a interacționa cu alți oameni și de a participa la viața comunitară. Rata înaltă de criminalitate, incidența mare a accidentelor și situațiilor excepționale reduc calitatea vieții, catalizând
atomizarea societății și cultivând sentimentul de frică, înstrăinare și abandon. Din perspectiva ciclului de viață, siguranța comunitară este, probabil, egal de importantă pentru toate vârstele. Datele statistice sugerează, totuși, că anumite grupuri sociale sau zone geografice se confruntă cu riscuri mai înalte.

Legăturile cu ODD

O serie de ținte ODD se referă la această dimensiune a calității vieții. Ținta 5.2. cheamă la eliminarea tuturor formelor de violență contra femeilor și fetelor. Ținta 11.5 se referă la reducerea numărului victimelor și valorii pierderilor cauzate de dezastrele naturale. Ținta 16.1 în mod direct formulează reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență și de mortalitate cauzată de aceasta, în timp ce ODD 16.2 ține de eliminarea abuzurilor, exploatării și tuturor formelor de violență contra copiilor.

Dinamica indicatorilor-cheie

Gradul de siguranță în comunitate este exprimat atât cu ajutorul unor indicatori administrativi privind statistica infracționalității și accidentelor, cât și prin prisma experiențelor individuale. Datele administrative vorbesc despre o creștere a incidenței infracțiunilor începând cu anul 2007 (Figura 53).

Însă, erupția din 2010 sugerează că datele reflectă într-o măsură mai mare impactul unor
îmbunătățiri administrative în înregistrarea infracțiunilor ușoare (în special, furturile, actele de huliganism) decât o agravare dramatică a mediului de securitate.



Indicatorii de crime violente soldate cu victime umane sau cu vătămări intenționate grave, mai puțin vulnerabili la ingerințele administrative, atestă, în linii mari, o îmbunătățire a situației, corelând și cu percepțiile individuale mai pozitive (Figura 54). Îmbunătățirea mediului de securitate este vizibilă mai ales dacă facem o comparație cu situația din „sălbaticii ani 1990”, când crimele violente raportau o incidență de 3-4 ori mai mare decât în prezent. Se face remarcată și scăderea numărului de accidente
rutiere și a numărului de victime și persoane care au suferit traume de pe urma accidentelor rutiere.

În pofida acestor îmbunătățiri, Republica Moldova încă nu s-a distanțat în mod credibil de modelul post-sovietic caracterizate de un nivel înalt de violență și nesiguranță și să-și asigure o convergență credibilă măcar către media central- și est-europeană (Figura 55). În mod particular, se face remarcată distanța mare care separă Republica Moldova de țările central-europene atunci când este vorba de siguranța omului în raport cu așa riscuri ca: accidentele rutiere, înecurile, intoxicațiile, omuciderile și accidente cauzate de alte cauze externe cu efect letal (electrocutări, accidente casnice, accidente de muncă)



Grupuri vulnerabile

• Analiza datelor statistice scoate în evidență că, contrar unor stereotipuri, oamenii din zonele rurale (mai ales, în regiunea de Centru) sunt mai expuși violenței din partea altor oameni decât cei din urban. Pe parcursul ultimilor 20 de ani, rata omuciderilor (număr de cazuri normalizat pe numărul populație) a fost semnificativ mai mare decât media națională în raioanele Ialoveni (cu circa 65% peste medie), în Anenii-Noi, Șoldănești, Strășeni, Călărași și Căușeni (circa 40% peste medie) și în Basarabeasca, Florești, Dubăsari și Cimișlia (circa 20-30% peste medie).

• Reflectând un model global, bărbații predomină în rândul victimelor omuciderilor (circa 70%), dar și în rândul autorilor (circa 90%). După cum arată Figura 56, bărbații se confruntă în mod sistematic cu riscuri semnificativ mai mari de a cădea victimă unui accident sau violenței: pentru bărbați, riscul a fi omorât este de 2 ori mai mare decât pentru femei, de intoxicație — de 3,3 ori mai mare, iar de înec – de 6,5 ori mai mare.
• Bărbații sunt și victimele cele mai frecvente ale accidentelor rutiere soldate cu rezultat tragic (de 5 ori mai des decât femeile), ceea ce reflectă, într-o anumită măsură un factor structural – predominarea bărbaților în populația conducătorilor de vehicule auto – dar, probabil, și înclinația mai mare de adoptarea a unor comportamente riscante. De remarcat că circa 85% din accidente sunt cauzate de șoferi, iar aproape 1/3 din victime sunt pietonii.
• În virtutea predominării unor stereotipuri culturale arhaice, societatea moldovenească oferă teren fertil pentru manifestarea violenței sexuale, în special față de femei, și a violenței față de copii. De multe ori, acestea se manifestă ca parte a unui fenomen mai general de violență în familie și, de foarte multe, ori este asociat cu abuzul de alcool din infractorului. Numărul violurilor și violenței sexuale este în continuă creștere (posibil și datorită unei înregistrări administrative mai corecte a cazurilor): 243 cazuri în medie anuală în anii 1990, 266 cazuri în 2000-2009, 337 cazuri în medie în 2010-2016. Numărul de infracțiuni comise împotriva copiilor a crescut de la 456 în medie pe an în perioada 2000-2009 la 1000 cazuri în medie în 2010-2016, nivel de risc cu care se confruntă fetele fiind cam cu 40-60% mai mare decât băieții.

Principalii factori cauzali

Privite în ansamblu, datele arată că, în pofida unor tendințe pozitive, nivelul de securitate personală în societatea moldovenească nu poate fi considerat satisfăcător. Datele disponibile nu sunt suficient de detaliate pentru a identifica principalii factori cauzali. De fapt, cu excepția unor studii de caz, în Moldova încă nu au fost făcute cercetări robuste care să identifice rolul diferitor factori în comportamentul violent sau în accidentările de diferită natură. Unele date alternative, evidențele
cotidiene și opiniile experților sugerează că, printre posibilii factori care ar putea să determine nivelul de violență și de accidente în Republica Moldova se numără:

• Factorii individuali – particularitățile de personalitate, abuzul de băuturi alcoolice și accesibilitatea acestora, inclusiv în virtutea producției în condiții de casă Factorii de grup – influența nefastă din partea semenilor și adulților, violența în școală și în familie. De exemplu, în cazul infracțiunilor juvenile, datele statistice arată că sugerează că circa 20% din infracțiunile juvenile sunt comise în grup sau împreună cu adulții.
• Comunitari – lipsa locurilor de muncă și a unor venituri permanente, lipsa unor activități extra-școlare pentru tineri, violența în comunitate. Combinat cu alte cauze, lipsa unui loc de muncă se conturează ca un factor predictiv important care poate determina comportamentul violent sau riscant – circa 25% din infracțiuni sunt comise de persoane care nu au loc de muncă – deși datele atestă că în ultimul deceniu importanța acestui factor este în scădere. Totodată, datele arată că peste 60% din autorii infracțiunilor juvenile sunt comise de minori care nici nu învață, nici nu lucrează.
• Sistemici — perpetuarea de către mass media și cultura de masă a unor modele comportamentale negative, accesibilitatea produselor alcoolice comercializate, accesul la arme, lipsa unui set de penalizări credibile și prevalența aranjamentelor corupte care permite eschivarea de la pedeapsă.

Măsuri cu caracter strategic: viziunea pentru Moldova 2030

• Reducerea violenței contra copiilor și femeilor ca măsuri prioritare care vor îmbunătăți dinamica socială pe termen lung. Mai puțin copiii victime ale abuzului azi înseamnă un număr mai mic de abuzuri în viitor. Mai puține femei agresate înseamnă mediu familial și comunitar mai propice pentru muncă, trai și educarea copiilor.
• Sporirea rolului psihologului în instituțiile educaționale. Psihologii trebuie în mod profesionist să ajute la identificarea și controlarea factorilor de personalitate care pot crea predispoziții pentru comportament violent sau riscant și să ajute părinții, elevii și învățătorii să treacă peste dificultățile de adaptare, comunicare şi socializare.
• Promovarea abstinenței de la consumul de alcool în rândul tinerilor. Ținând cont de accesibilitatea alcoolului produs în condiții de casă, dar și de încălcarea frecventă a interdicțiilor de vânzare a alcoolului tinerilor care nu au atins vârsta minimală stipulată de lege, nu este de mirare că consumul de alcool este foarte des asociat cu comportamentul violent. Aceasta determină prioritatea strategică a măsurii respective.
• Eliminarea stereotipurilor culturale de gen. În pofida programelor implementate de Guvern și de comunitatea donatorilor, încă nu au fost eliminate rădăcinile culturale care perpetuează stereotipurile de inferioritate a femeilor față de bărbați din societatea moldovenească. Pe termen lung, anume eliminarea factorilor culturali vor conduce la abilitarea durabilă a femeilor din punct de vedere politic, economic și social.
• Mai puțin timp liber pentru infracțiuni în mediul copiilor și adolescenților. Importanța acestei măsuri este determinată de probele empirice internaționale care atestă că infracțiunile juvenile sunt în mare măsură determinate de absența unor oportunități pentru petrecerea timpului liber și pentru socializare civilizată.
• Efectuarea unui screening continuu în comunitățile care în mod particular sunt vulnerabile la crimă și accidente. Relevanța acestei măsuri este determinată de observațiile că violența și înclinația de adoptare a unor comportamente riscante sunt în mare măsură fenomene de rețea/grup social, perpetuate, în multe cazuri de structurile criminale care se asigură cu „material” uman din rândul copiilor și adolescenților.
• Implementarea unor politici mai eficiente de control a contentului mediatic și on-line. Există numeroase dovezi empirice că reguli mai stricte care minimizează expunerea copiilor și adolescenților la violența promovată în media și on-line (filme, știri, jocuri, contentul rețelelor sociale) servesc la reducerea pe termen mediu și lung a violenței și agresivității din partea spectatorilor / utilizatorilor minori.
• Îmbunătățirea relației comunitate-poliție și dezvoltarea capacităților de reacție operativă din partea poliției. Vigilența și mobilizarea comunitară pot să îmbunătățească esențial capacitatea organelor responsabile de prevenire a unor infracțiuni.
• Screening-ul integral al riscurilor tehnologice. Este necesară o evaluare integrală a elementelor de infrastructură și normativelor tehnice și de securitate pentru identifica vulnerabilitățile sistemice care conduc la un număr înalt de victime umane prin incendii, înec, electrocutări etc.
• Asigurarea colectării unor date statistice relevante. Programul național de lucrări statistice trebuie să asigure efectuarea a lucrărilor necesare pentru colectarea datelor pentru evaluarea riscurilor obiective și percepțiilor individuale privind securitatea comunitară. Totodată, în cadrul statisticii judiciare este necesară colectarea evidențelor de natură individuală, comunitară, familială, socio-economică care să permită identificarea factorilor primari ai violenței și accidentelor

Conexiunea cu ciclu de viață

Calitatea guvernării constituie unul din elementele fundamentale care determină calitatea vieții cetățenilor. O funcționare eficientă a instituțiilor statului, într-un mod transparent și centrate pe cetățean influențează direct asupra încrederii cetățeanului în stat și asupra identificării cu acesta.

Rata înaltă a neîncrederii în instituțiile statului și în calitatea actului justiției reduc nivelul investițiilor cetățeanului în dezvoltarea statului. Totodată, administrația publică este necesară a fi eficientă, transparentă și credibilă la toate nivelele, inclusiv la nivel teritorial, unde descentralizarea și activitatea administrației locale trebuie să fie în serviciul cetățeanului. Din perspectiva ciclului de viață calitatea actului de guvernare și actului justiției este, practic, la fel de importantă pentru toate vârstele.

Legăturile cu ODD

O serie de ținte ODD se referă la această dimensiune a calității vieții. Ținta ODD 16.3 susține promovarea supremației legii și asigurarea accesului egal la justiție pentru toate femeile, toți bărbații și copiii, în timp ce ținta ODD 16.5 ține de reducerea corupției și mituirii în toate formele sale.

Dinamica indicatorilor-cheie

Gradul de încredere a cetățenilor în instituțiile centrale ale statului este identificat în baza sondajelor de opinie realizate periodic. Potrivit Barometrului Opiniei Publice elaborat de Institutul de Politici Publice, începând cu anul 2001, cea mai înaltă încredere în autoritățile centrale ale statului a fost înregistrată în perioada 2002-2005, suferind o coborâre în anul 2003, ceea ce coincide cu anul în care
urma a fi stabilită o formă statală diferită prin constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric prin semnarea „Memorandumului Kozak”.

Totodată, potrivit Figurii 57, putem remarca că începând cu anul 2005 până în anul 2016, nivelul de încredere în cele trei autorități (Parlament, Guvern, Președinte) a avut o tendință similară, cel mai jos nivel fiind atins în anul 2016, ca urmare a crizei
politice din anul 2015, toate instituțiile situându-se la nivelul de circa 6-7% de încredere din partea cetățenilor



În plus, activitatea cotidiană a instituțiilor statului trebuie să se bazeze pe respectarea statului de drept și să fie completate cu măsuri eficiente de combatere a corupției și eforturi pentru creșterea accesului la justiție pentru cetățeni într-o manieră echitabilă. Potrivit Barometrului Opiniei Publice, putem constata că cel mai înalt nivel al încredere în justiție a fost în anul 2005, fiind aproximativ de
50%.

Figura 58 reflectă că neîncrederea în justiție a atins cota maximă în anii 2015 și 2016, situânduse la nivelul de 85% și respectiv 86%, în anul 2017 situația s-a îmbunătățit ușor, însă neîncrederea rămâne oricum la unul din cele mai înalte nivele din 2001 până în prezent. Neîncrederea în sistemului justiției generează un nivel scăzut de încredere în stat și instituțiile acesteia, ceea ce duce la un cerc vicios în relația stat și cetățean.



În aceeași ordine de idei, potrivit Freedom House, indicele independenței justiției reflectă în mare măsură cele prezentate de Barometrul Opiniei Publice. Cel mai bun indice Republica Moldova la înregistrat la începutul măsurărilor, având un scor de 4, unde 1 este cel mai bun, iar 7 cel mai rău rezultat. Potrivit Figurii 59, dacă să excludem micile excepții, tendința a fost continu de înrăutățire, iar în anul 2017 a atins cel mai slab rezultat, având indicele 568. În comparație cu țările ECE, potrivit
Freedom House, Republica Moldova are unul dintre cel mai slab indice al independenței justiției (Figura 60).



Un alt aspect important în procesul de consolidare a unei guvernări efective, responsabile și transparente este combaterea fenomenului corupției. Lupta cu flagelul corupției este un proces continu de la independența Republicii Moldova, în mod special în ultimii șapte ani. Cu toate acestea, potrivit Barometrului Opiniei Publice, corupția, prezentă la toate nivelele în societate, constituie una din îngrijorările majore ale cetățenilor, alături de șomaj, sărăcie și prețuri mari.

Potrivit Freedom House, din 1999 până în prezent indicele corupției practic rămâne neschimbat, fiind situat în jur de cota 6, unde 7 reprezintă cel mai rău rezultat, iar 1 cel mai bun (Figura 61). În comparație cu țările ECE, potrivit Freedom House, Republica Moldova se află în topul celor mai corupte state (Figura 62).



Grupuri vulnerabile

• Femeile din Republica Moldova continuă să fie subreprezentate în procesul decizional politic și public. Astfel, femeile sunt reprezentate la nivel de una din cinci deputați în Parlament sau primare
  Detalii