În conformitate cu prevederile pct. 6 din Standardul Național de Contabilitate „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, obiectele de mică valoare și scurtă durată reprezintă bunuri valoarea unitară a cărora nu depășește plafonul stabilit de legislație (conform art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, plafonul stabilit este de 12000 lei) sau pragul de semnificație prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară (de exemplu, instrumente și dispozitive cu destinație generală și specială, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producție, îmbrăcăminte și încălțăminte specială, dispozitive de protecție, lenjerie, construcții și dispozitive provizorii, inventar sportiv și turistic și alte obiecte similare).
Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) al Codului fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului fiscal.
Astfel, valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată urmează a fi recunoscută drept cheltuială conform prevederilor pct. 51-54 din standardul menționat, și respectiv, permise la deducere în scopuri fiscale, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.356/2022 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 456-459 art. 813 din 30.12.2022]