News

Clauze abuzive în contractele de împrumut

La 17 iulie 2012 între ÎCS OM „Iute Credit“ SRL şi persoana fizică R. a fost încheiat un contract de împrumut, prin care ÎCS OM „Iute Credit“ SRL s-a obligat să pună la dispoziţia R. suma de 15 000 lei, iar R. s-a obligat să restituie această sumă până la 17 ianuarie 2014, să plătească dobânda, taxa aferentă contractului şi, după caz, penalitatea de întârziere şi penalitatea pentru rezilierea contractului. Prin contractul de cesiune din 01 iunie 2013 ÎCS OM „Iute Credit“ SRL a cesionat ÎM „Incaso“ SRL, inter alia, creanţa deţinută faţă de R., având în vedere că R. nu şi-a executat integral obligaţiile asumate conform contractului de împrumut. Curtea Supremă de Justiţie (Dosar nr. 2ra-2069/17), examinînd recursul ÎM „Incaso“ SRL, relevă că întreprinderea a prezentat un calcul al sumelor datorate de R., pe care acesta din urmă nu l-a combătut, fiind legal înştiinţat despre examinarea cauzei şi în prima instanţă, şi în instanţa de apel. În conformitate cu art. 512 alin. (1) Cod civil, în virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face, iar sarcina instanţei de recurs constă în a verifica corectitudinea prestaţiilor la executarea cărora debitorul a devenit ţinut pe cale judecătorească. CSJ a pornit de la faptul că în cadrul contractului de împrumut, care este unul de adeziune (contractele în care clauzele sunt preformulate de una din părţi (de regulă acesta este partea care are o mai mare putere economică şi care este un comerciant) iar cealaltă parte doar poate să accepte încheierea contractului în condiţiile impuse sau să renunţe de a încheia contractul), R. are calitatea de consumator, care nu a dispus de posibilitatea de a negocia în mod individual clauzele contractului de împrumut. Conform art. 3 Legea nr. 256 din 09 decembrie 2011 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, aceasta este o prevederea contractuală care, nefiind negociată în mod individual cu consumatorul, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului, contrar cerinţelor de bună-credinţă, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din contract. În conformitate cu art. 7 alin. (5) Legea nr. 256, în cazul în care se constată caracterul abuziv al clauzelor contractuale elaborate pentru a fi utilizate în o multitudine de contracte, instanţa de judecată dispune nulitatea acestor clauze. Instanţele ierarhic inferioare au considerat că sunt abuzive clauzele prin care R. a fost obligat la: (1) plata taxei aferente contractului în sumă de 3 750 lei; (2) plata, după caz, a penalităţii de întârziere în cuantum de 0, 5% pentru fiecare zi de întârziere a rambursării datoriei de bază; şi (3) plata, după caz, a penalităţii pentru rezilierea contractului în sumă de 3 750 lei. CSJ consideră că această concluzie este legală şi întemeiată din următoarele raţionalmente. Primo, legiuitorul, spre deosebire de contractele de credit bancar, nu a prevăzut pentru contractele de împrumut posibilitatea părţilor de a conveni asupra unui comision pentru serviciile prestate, iar obligarea consumatorului, în baza unui contract de împrumut preformulat, la plata unei taxe aferente contractului, urmează a fi calificată ca fiind contrar cerinţelor de bună-credinţă impuse comerciantului. Secundo, potrivit art. 624 alin. (1) Cod civil, penalitatea este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. CSJ subliniază că clauzele referitoare la obligarea consumatorului la plata penalităţii de întârziere în cuantum de 0, 5% pentru fiecare zi de întârziere a rambursării datoriei de bază şi la plata penalităţii pentru rezilierea contractului în sumă de 3 750 lei, corect au fost apreciate ca fiind abuzive, creând un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor ce decurg din contractul de împrumut. Cele trei clauze abuzive se consideră ca nefiind producătoare de efecte juridice, dar CSJ specifică că R. a achitat următoarele sume băneşti în conexiune cu clauzele date: (1) 1 366, 08 lei cu titlu de taxă aferentă contractului; (2) 1 143, 03 lei cu titlu de penalitate de întârziere; (3) 400 lei cu titlu de penalitate pentru rezilierea contractului. Astfel, suma totală de 2 909, 11 lei, achitată de R., urmează a se considera ca fiind achitată în scopul stingerii datoriei de bază.
author icon

Victoria Belous

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD" | Curtea Supremă de Justiţie al Republicii Moldova

4614 views

The date of publishing:

25 January /2018 08:00

Catalogul tematic

Noutăți

Tags:

contract | imprumut | creditor | debitori | cesiune | CSJ

0 comments

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon