Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT). Acesta oferă estimări cantitative aferente raportului cost-risc asociat cu strategiile alternative de asigurare a necesităților de finanțare, permite efectuarea de simulări ale impactului diverselor scenarii de șoc privind evoluția indicatorilor de piață asupra datoriei de stat și a deservirii acesteia. Totodată, proiectul a fost elaborat ținând cont de situația economică din țară, constrângerile determinate de piața financiară locală, de ratingul de țară al RM, care a fost revizuit de către Moody’s pe parcursul lunii noiembrie 2019, fiind confirmat ratingul B3, cu perspectivă stabilă, precum și de scorul CPIA pentru RM – performanţă puternică în ceea ce priveşte politicile și prevederile instituționale. Prognoza indicatorilor macroeconomici pentru următorii trei ani presupune că valoarea nominală a produsului intern brut va spori de la 208,3 mld. lei în anul curent până la 270,8 mld. în anul 2022. Se preconizează că rata reală de creștere a economiei va constitui 4,2% în anul 2019 și către 3,8% în următorii trei ani, iar veniturile bugetului de stat estimate pentru acest an la nivel de 40,6 mld. lei se vor majora până la 50,9 mld. lei în anul 2022. Cheltuielile în anul 2019 sunt apreciate în sumă de 46,3 mld. lei și vor atinge 56,1 mld. lei peste trei ani. Se consideră că media anuală a Indicelui preţurilor de consum în anul curent va constitui 4,9%, va spori în anul 2020 până la 5,7%, apoi se va stabili la nivelul de 5,0% în anii 2021-2022. Cursul de schimb mediu al leului moldovenesc/ dolari SUA se va majora de la 17,74 lei per dolar în acest an până la 19,63 lei în 2022 (în anul 2020 cursul este prognozat de 18,47 lei, iar în 2021 poate atinge 19,05 lei). Euro, de la cursul mediu de schimb de 20,93 lei în 2019 poate crește până la 24,34 peste trei ani (intermediar, în anul 2020 acesta poate atinge 22,53 lei, un an mai târziu – 23,62 lei). Conform proiectului Programului, deficitul bugetului de stat pentru anul curent se așteaptă la nivel de 2,7%. În anul viitor acesta va crește până 3,3%, iar în anul 2021 se va diminua până la 2,4% și până la 1,9% în anul 2022. Sunt stabiliți și parametrii de risc și sustenabilitate aferenți datoriei de stat, care se vor încadra în următoarele limite: 15-25% – datoria de stat scadentă în decurs de un an; datoria de stat internă – între 35-50%; datoria de stat într-o anumită valută străină va fi minimum de 20% și nu va depăși 40%. Volumul valorilor mobiliare de stat (VMV) emise pe piața primară scadente în decurs de un an se va stabili între 70-85%, iar ATM pentru VMS emise pe piața primară va constitui 1,2-2 ani. În raport cu veniturile bugetului de stat, serviciul datoriei de stat va fi egal sau mai mic de 10%, acest indicator de sustenabilitate fiind stabilit în baza metodologiei propuse în Cadrul sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri mici. Totodată, se preconizează că finanțarea externă brută se va diminua de la 4,3% în PIB în anul 2020 până la 2,6% în anul 2022, cu sporirea finanțării interne brute pe piața primară de la 5,8% în anul viitor până la 6,0% doi ani mai târziu. Proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”.