În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală. Aspectele menționate se regăsesc plenar în atribuțiile de bază ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în realizarea cărora sânt utilizate instrumente moderne, unul din care va fi examinat în cadrul prezentului articol.
Dat fiind faptul, că punerea în liberă circulație a mărfurilor este condiționată de achitarea drepturilor de import/export, vom examina în continuare garantarea drepturilor de import, sub aspect normativ, precum și rolul acestui instrument în facilitarea comerțului.
I. ASPECTE GENERALE Capitolul III al Codului vamal al Republicii Moldova este consacrat drepturilor de import/export, modului de calculare și procedurii de monitorizare a obligației vamale.
Actualmente, în conformitate cu prevederile Codului vamal, drepturile de import/export, de regulă, se achită în prealabil, până la depunerea declaraţiei vamale, la momentul vămuirii acceptându-se plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil (articolul 124 alineat (1)).
Excepțiile de la regula generală sânt prevăzute de același articol. Din momentul apariției și până la stingerea ei, obligația vamală parcurge mai multe etape. În acest articol ne vom referi mai detaliat la garantarea obligației vamale, reglementată de Codul vamal. Având în vedere alin.(1) și alin.(2) ale articolului 124 din Codul vamal, constituirea garanției vizează, în mod special:
- regimurile vamale suspensive;
- amânarea termenului de plată a drepturilor de import;
- alte cazuri în care constituirea garanției este obligatorie
Subliniem, că terminologia utilizată în prezentul articol este cea prevăzută de articolul 1 „Noțiuni principale” al Codului vamal, respectiv:
regim vamal
– totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii şi de destinaţia mărfurilor;
drepturi de import; drepturi de export – taxa vamală, taxa pentru procedurile vamale, taxa pe valoarea adăugată, accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia; taxa pentru procedurile vamale, orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia;
obligaţie vamală –
obligaţia de plată a drepturilor de import şi de export (inclusiv a amenzilor, contravalorii corpurilor delicte şi penalităţilor) apărute conform legislaţiei, precum şi a celor constatate ulterior operaţiunilor vamale; plătitor vamal – persoana obligată să achite o obligaţie vamală;
principalul obligat – persoană juridică înregistrată la organul vamal, care îşi exprimă voinţa de a efectua o operaţiune de tranzit naţional prin depunerea declaraţiei de tranzit prevăzute în acest scop şi care îşi asumă responsabilitatea şi garantarea financiară sau alt tip de garantare, prevăzut de legislaţie, a operaţiunii de tranzit.
Alineatul (2) al art.124 din Codul vamal specifică condițiile de acordare a liberului de vamă: „În cazul în care acceptarea unei declaraţii vamale duce la apariţia unei obligaţii vamale, mărfurilor cuprinse în acea declaraţie li se acordă liberul de vamă doar dacă obligaţia vamală a fost achitată sau garantată.
Excepţie constituie mărfurile plasate în regim vamal de admitere temporară cu suspendare parţială de plata drepturilor de import”. În prezentul articol, vom examina preponderent constituirea garanțiilor de către persoanele juridice, dat fiind faptul, că are o incidență mai mare.
Partea „teoretică” legislativă este conținută în special în articolul 1271 al Codului vamal „Măsuri de garantare a obligaţiei vamale”. Articolul citat reglementează aspectele legale ale garantării drepturilor de import, cum ar fi: cazurile când este necesară constituirea garanției, garantul, instrumentele de garantare, tipurile garanției, cuantumul/valoarea garanției, modificarea garanției, scutirea de garantare, drepturile și obligațiile plătitorului/garantului și ale organului vamal. 1) Constituirea garanției (art.1271 alin.(5))
Garanţia este solicitată:
2) Garanția globală și garanția izolată (art.1271 alin.(7) și alin.(8)) La cererea plătitorului sau a persoanei terţe, organele vamale permit constituirea unei garanţii globale, care să acopere două sau mai multe operaţiuni pentru care a apărut sau poate să apară o obligaţie vamală. La constituirea unei garanţii globale pentru obligaţii vamale a căror valoare poate fi modificată în timp, valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei vamale respective.
3) Garanția obligatorie și facultativă Garanția se constituie pentru o obligație vamală existentă sau pentru una potențială și poate fi obligatorie sau facultativă. Cazul când constituirea garanției este facultativă este prevăzut în alin.(4) al art. 1271 : „În cazul în care legislaţia vamală prevede constituirea unei garanţii facultative, o astfel de solicitare a garanţiei este lăsată la latitudinea organelor vamale atâta timp cât acestea nu au siguranţa că obligaţia vamală care există sau poate să apară se va achita în termenul prevăzut.
Valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei vamale respective”.
4) Scutiri de garantare (art.1271 alin.(3)) În cazuri justificate, pentru anumite destinaţii vamale, pot fi acordate scutiri de la garantarea obligaţiei vamale, în baza unei metodologii elaborate de Serviciul Vamal.
Astfel, Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005, prevede scutirea de garantare pentru trimiterile poștale aflate în tranzit (p.94 (1)), precum și pentru tranzitul mărfurilor transportate pe calea aerului și pe apă, responsabilitatea pentru marfa tranzitată revenindu-le, respectiv, organelor poștale sau transportatorilor. 5) Garantul (art.1271 alin.(2)) Pentru asigurarea plăţii obligaţiei vamale, în cazul în care, în conformitate cu reglementările vamale, se solicită constituirea unei garanţii, organul vamal are dreptul de a solicita prezentarea acesteia de către plătitorul vamal sau de către potenţialul plătitor vamal. Organele vamale sânt în drept să autorizeze constituirea garanţiei de către o terţă persoană.
6) Valoarea garanției (art.1271 alin.(6)) Valoarea garanției este stabilită la un nivel care să acopere obligația vamală existentă sau care poate apărea (potențială). Organele vamale stabilesc valoarea unei asemenea garanţii la un nivel egal cu:
- valoarea maximă, aşa cum a fost estimată în alte cazuri.
7) Tipurile garanției (art.1271 alin.(9)) Garanţia poate fi constituită printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de garanţie, emisă de o bancă agreată de organul vamal, sau prin gajarea activelor materiale (terenuri şi construcţii) ale plătitorului vamal în condiţiile alin.(1). Selectarea măsurii de garantare a obligaţiei vamale rămâne la discreţia plătitorului vamal.
8) Alegerea garanției (art.1271 alin.(11)) Persoana solicitată să constituie garanţia are libertatea de a alege între tipurile de garanţie prevăzute de prezentul articol. Totodată, organele vamale pot refuza să accepte tipul de garanţie propus în cazul când acesta este incompatibil cu buna funcţionare a regimului vamal respectiv. Acelaşi lucru este valabil în privinţa garanţiei deja constituite. Organele vamale pot cere ca tipul de garanţie ales să fie menţinut pentru o anumită perioadă de timp.
9) Suplimentarea sau înlocuirea garanției (art.1271 alin.(12)) Dacă, în cursul derulării regimului vamal, organele vamale stabilesc că garanţia constituită nu asigură plata obligaţiei vamale în termenul prevăzut ori că această garanţie nu mai este sigură sau suficientă pentru asigurarea plăţii, ele solicită plătitorului vamal sau persoanei terţe să constituie o garanţie suplimentară sau să înlocuiască garanţia originală cu una nouă. În caz de refuz, organul vamal are dreptul să interzică efectuarea altor operaţiuni vamale până la clarificarea situaţiei.
10) Moneda în care este constituită garanția (art.1271 alin.(10)) Garanţia financiară sub formă de depuneri de mijloace băneşti la contul organului vamal se constituie în monedă naţională. Persoanele juridice nerezidente, precum şi persoanele fizice rezidente şi nerezidente pot constitui această garanţie financiară şi în valută străină. Persoanele juridice rezidente şi nerezidente constituie garanţia financiară prin virament (inclusiv prin carduri). Persoanele fizice rezidente şi nerezidente pot constitui garanţia financiară prin virament (inclusiv prin carduri) şi/sau în numerar.
11) Restituirea/eliberarea garanției Plătitorul vamal sau persoana terţă poate solicita restituirea garanţiei disponibile numai la data la care obligaţia vamală se stinge sau nu poate să mai apară. Solicitarea de restituire poate fi şi parţială. La solicitarea persoanelor fizice indicate la alin.(10), restituirea sumei de garanţie constituite în valută străină poate fi făcută şi în numerar (art.1271 alin.(13) și alin.(14)). În conformitate cu alin.(15) al art.1271 al Codului vamal, procedura de percepere şi restituire a garanţiilor se stabileşte de Serviciul Vamal.
II. GARANTAREA ÎN CADRUL REGIMURILOR VAMALE SUSPENSIVE Conform articolului 23 al Codului vamal, regimuri vamale suspensive sânt:
- tranzit;
- antrepozit vamal;
- perfecţionare activă (cu suspendare);
- transformare sub control vamal;
- admitere temporară;
- perfecţionare pasivă
Alineatul (4) al articolului 29 al Codului vamal „Dispoziţii comune regimurilor vamale suspensive” statuează, că „În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. În aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale”. În continuare, vom prezenta dispozițiile speciale privind garantarea în cadrul fiecărui regim vamal suspensiv, care prevede expres constituirea garanției.
1.Regimul vamal tranzit Necesitatea și obligativitatea constituirii garanției în cazul tranzitului reiese din prevederile generale ale Codului vamal (art.29 alineat (4)). În cazul tranzitului, p.70) al articolului 1 al Codului vamal stabilește, că rolul garantului îl are „principalul obligat – persoană juridică înregistrată la organul vamal, care îşi exprimă voinţa de a efectua o operaţiune de tranzit naţional prin depunerea declaraţiei de tranzit prevăzute în acest scop şi care îşi asumă responsabilitatea şi garantarea financiară sau alt tip de garantare, prevăzut de legislaţie, a operaţiunii de tranzit”. Utilizarea garanțiilor este cea mai frecventă în cadrul regimului de tranzit, iar volumele drepturilor de import garantate sânt mai mari în comparație cu alte regimuri și destinații vamale.
2.Regimul de antrepozit vamal Condiţiile de garantare sânt prevăzute în art.55 al Codului vamal și stabilesc: (1) Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate în antrepozit. (2) Organul vamal solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi gestionate de acesta, ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul asigurării încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul când operaţiunea de antrepozitare nu se încheie în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi încasează drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.
3.Regimul vamal de perfecţionare activă (cu suspendare) Aplicabile sânt atât prevederile generale, cât și p.204 al Hotărârii Guvernului nr.1140/2005, care concretizează unele aspecte legate de scutirea de la garantarea drepturilor de import, specificând unele excepții de la regula generală: „Operaţiunile de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import sânt scutite de la garantarea drepturilor de import. Totuşi, organul vamal va condiţiona plasarea mărfurilor sub regim de perfecţionare activă cu constituirea unei garanţii financiare pentru a se asigura achitarea oricărei obligaţii vamale care ar putea lua naştere în privinţa următoarelor categorii de mărfuri:
- solicitantul dispune de dreptul de proprietate asupra mărfurilor importate care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare, cu excepţia agenţilor economici autorizaţi (AEO) care pot să utilizeze regimul de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import şi cu scutirea de la garantare drepturilor de import, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare”.
4. Regimul vamal admitere temporară La utilizarea sistemului de admitere temporară cu suspendare totală, articolul 70 din Codul vamal stabilește următoarele:
(1) Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate fi utilizat cu suspendare totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de drepturile de import, fără constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul drepturilor de import, mijloacele de transport străine care fac obiectul unor tratate internaţionale bilaterale sau multilaterale la care Republica Moldova este parte, introduse cu scopul realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Totodată, p.228 al Hotărârii Guvernului nr.1140/2005 concretizează unele aspecte legate de scutirea de la garantarea drepturilor de import în cadrul regimului de admitere temporară cu suspendare totală, specificând unele excepții de la regula generală: „Bunurile plasate în regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import sânt exceptate de la garantarea obligaţiei vamale. T
otuşi, atunci când prin natura sau cantitatea lor bunurile sânt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul Republicii Moldova, organul vamal poate solicita depunerea unei garanţii care să asigure plata eventualelor drepturi de import”. 5. Regimul vamal de perfecționare pasivă În cadrul regimului de perfecționare pasivă, alineatul (1) al articolului 83 al Codului vamal prevede constituirea unei garanții doar în cazul importului anticipat: „ Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire, specificate la art.82, să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul drepturilor de import”.
6. Regimul de transformare sub control vamal Aplicabile sunt doar dispozițiile generale (comune).
III.GARANTAREA ÎN CONDIȚIILE AMÎNĂRII TERMENULUI DE PLATĂ A DREPTURILOR DE IMPORT
Articolul 124 al Codului vamal prevede achitarea în prealabil a drepturilor de import/export, până la depunerea declarației vamale. La momentul vămuirii se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil. Totodată, cadrul legal în vigoare prevede unele derogări de la norma enunțată. Alineatele (1) – (4) ale articolului 126 din Codul vamal conțin dispoziții general aplicabile prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export. „(1) Cazurile de prelungire a termenului de plată a drepturilor de import şi de export sunt stabilite de legislaţie. (2) Nu poate fi prelungit termenul de plată a taxelor pentru proceduri vamale. (3) În cazul prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export, se calculează o dobândă, echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii, pentru fiecare zi de prelungire a termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului prelungit, se percep penalităţi în conformitate cu legislaţia. (31) În cazul prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export ale importatorilor agenţi economici producători la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare pentru producerea mărfurilor destinate exportului conform art.281 din Legea cu privire la tariful vamal şi art.4 alin.(203)–(206) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, dobânda prevăzută la alin.(3) nu se calculează. (32) Modul şi condiţiile de prelungire a termenului de plată, lista întreprinderilor, condiţiile de selectare a acestora, modelul contractului-tip de prelungire şi modelul garanţiei din nume propriu pentru importatori agenţi economici producători, la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare pentru producerea mărfurilor destinate exportului, se stabilesc şi se aprobă de Guvern. (33)
În cazul prelungirii, conform art.124 alin.(12), a termenului de plată a drepturilor de import pentru importatorii cu statut de agent economic autorizat, dobânda prevăzută la alin.(3) din prezentul articol nu se calculează. (4) În cazul prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export, plata acestor drepturi se garantează în modul stabilit de prezentul cod”.
Concomitent, se disting 3 situații în care termenul de plată a drepturilor de import poate fi prelungit. 1) Prelungirea termenului de plată cu maximum 30 zile Această facilitate este cea mai recentă și este prevăzută de alineatul (12) al art.124 al Codului vamal: „Prin derogare de la prevederile alin.(1), importatorii care deţin statutul de agent economic autorizat în conformitate cu art.1951 dispun de dreptul la plata drepturilor de import după depunerea (validarea) declaraţiei vamale.
Prelungirea termenului de plată nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la validarea declaraţiei vamale. În acest caz, depunerea declaraţiei vamale este condiţionată de constituirea unei garanţii în cuantum deplin al drepturilor de import. Dobânda prevăzută la art.126 alin.(3) nu se calculează. În cazul în care termenul respectiv expiră în ziua/zile de odihnă/sărbătoare, acesta se prelungeşte până în prima zi de lucru imediat următoare zilelor de odihnă/sărbătoare. Modul şi condiţiile de prelungire a termenului de plată a drepturilor de import pentru importatorii cu statut de agent economic autorizat se stabilesc de Guvern”.
Respectiv, modul de acordare a acestei facilități a fost instituit prin Hotărârea Guvernului nr.1373 din 20.12.2016 (Monitorul Oficial nr.478-490/1482 din 30.12.2016) privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prelungire a termenului de plată a drepturilor de import pentru agenţii economici cu statut de Agent Economic Autorizat (AEO). In conformitate cu prevederile Regulamentului, Agentul Economic Autorizat (AEO) este în drept să solicite prelungirea termenului de plată a drepturilor de import, indiferent de acordarea scutirilor, facilităţilor sau altor amânări acordate de către organul vamal în procesul de vămuire.
Prelungirea termenului de plată se va aplica doar taxelor şi impozitelor prevăzute de Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi Legea nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor valabile la momentul validării importurilor şi efectiv calculate în declaraţiile vamale. În conformitate cu prevederile alin.(2) art.126 din Codul vamal, nu poate fi prelungit termenul de plată a taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale.
Prelungirea termenului de plată menţionat se calculează începând cu ziua validării declaraţiei vamale corespunzătoare. În cazul în care termenul prelungit expiră în zilele de odihnă sau sărbători, acesta se prelungeşte până în prima zi lucrătoare, imediat următoare zilei de odihnă sau de sărbătoare. Punctul 6 al Regulamentului prevede, că „În cazul prelungirii termenului de plată a drepturilor de import potrivit pct.3 al prezentului Regulament în condiţiile alin.(3) art.126 din Codul vamal, se calculează o dobândă echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii, pentru fiecare zi de prelungire a termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede altfel”.
Menționăm, că modificarea Codului vamal, operată prin Legea nr.281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 01.01.2017, statuează: „În cazul prelungirii, conform art.124 alin.(12), a termenului de plată a drepturilor de import pentru importatorii cu statut de agent economic autorizat, dobânda prevăzută la alin.(3) din prezentul articol nu se calculează.”
Totodată, în cazul încălcării termenului de plată a drepturilor de import, stabilit de alin.(12) art.124 din Codul vamal, se percep penalităţi în conformitate cu Codul vamal şi Codul fiscal. Capitolul II al Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1373/2016 descrie modalitatea de solicitare a facilității respective de către AEO, precum și procedura de acordare a prelungirii termenului de plată de către organele vamale. Astfel, prelungirea termenului de plată se aprobă de către organele vamale în temeiul Certificatului de prelungire a termenului de plată, eliberat de organele vamale, conform modelului prevăzut în anexa nr.1 la Regulament. Certificatul global se eliberează de către Serviciul Vamal, iar Certificatul izolat - de către birourile vamale.
Concluzii: La prelungirea termenului de plată cu 30 zile pentru titularii statutului de AEO:
- se prelungește termenul de plată pentru taxa vamală, accize și TVA;
- se acceptă tipurile de garanții, prevăzute de Codul vamal;
- dobânda nu se calculează;
- penalitățile se percep
2) Prelungirea termenului de plată a TVA la import cu 90 zile Această prevedere legală se conține în Alineatul (20) al art.4 al Legii nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal, care prevede: „ La solicitarea importatorilor, Serviciul Vamal va prelungi, în condiţiile art.126 şi 1271 din Codul vamal al Republicii Moldova, cu cel mult 90 de zile, termenul de plată a T.V.A. la materia primă, cu excepţia mărfurilor menţionate în anexă, la materialele şi articolele de completare importate de agenţii economici producători, precum şi de agenţii economici specializaţi în prestări de servicii în agricultură care dispun de autorizaţie pentru prestarea de servicii la producerea producţiei agricole, eliberată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare”.
Mărfurile enumerate în Anexa la Legea nr.1417-XIII, pentru care nu se prelungește termenul de plată a TVA, sunt următoarele: unele categorii de carne, lapte unt, fecule de cartofi, unele tipuri de grăsimi de animale, zahăr brut. Codul vamal în acest caz, la art.126 alin.(3) prevede: „În cazul prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export, se calculează o dobândă, echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii, pentru fiecare zi de prelungire a termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului prelungit, se percep penalităţi în conformitate cu legislaţia”.
Concomitent, art.1271 al Codului vamal condiționează acordarea acestei vacanțe fiscale de constituirea unei garanții, emise de o bancă agreată de organul vamal.
Concluzii: La prelungirea termenului de plată cu 90 zile:
- se prelungește termenul de plată a TVA;
- se acceptă garanția, emisă de o bancă agreată de organul vamal;
- dobânda se calculează;
- penalitățile se precep
3) Prelungirea termenului de plată a drepturilor de import cu 180 zile Această prevedere este stabilită de art.281 din Legea cu privire la tariful vamal şi art.4 alin.(203)–(205) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997. La solicitarea importatorilor agenţi economici producători, în condiţiile art.126 şi art.1271 din Codul vamal, se prelungeşte termenul de plată a taxei vamale și a T.V.A., pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, cu excepţia mărfurilor prevăzute în anexa la prezenta lege, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate care se utilizează la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, în modul stabilit de Guvern. Materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate specificate mai sus, sunt considerate ca fiind puse condiţionat în circulaţie şi aflate sub supraveghere vamală în condiţiile art.35 din Codul vamal, iar mărfurile destinate exportului urmează a fi scoase obligatoriu de pe teritoriul ţării în decurs de 180 de zile de la data declarării importului materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare folosite la fabricarea acestora.
Dacă, până la expirarea termenului prevăzut în actele normative menționate, a avut loc exportul mărfurilor obţinute din prelucrarea materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare importate pentru care s-a prelungit termenul de plată a taxei vamale și a T.V.A., plata acestora nu se efectuează.
Prin decizii de regularizare, Serviciul Vamal efectuează procedura anulării sumelor taxei vamale și T.V.A. calculate anterior la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare importate. În cazul punerii în liberă circulaţie pe piaţa internă a mărfurilor destinate exportului sau în cazul încălcării termenului de scoatere a lor de pe teritoriul ţării, organele vamale calculează şi încasează taxa vamală conform art.126 din Codul vamal, cu aplicarea sancţiunilor respective şi a altor măsuri de executare silită a obligaţiei vamale prevăzute de legislaţia în vigoare. În cazul prelungirii termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în condițiile art.281 din Legea cu privire la tariful vamal şi art.4 alin.(203)–(205) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.126 alin.(31) al Codului vamal prevede, că dobânda nu se calculează. Tipul de garanție acceptată în acest caz este prevăzut de art.1271 alineat (1) al Codului vamal.
Modul de prelungire a termenului de plată a taxei vamale și TVA a fost stabilit prin Regulamentul cu privire la modul de prelungire a termenului de plată a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.146 din 26.02.2014 ( Monitorul Oficial nr.49-52/159 din 28.02.2014). În capitolul I al Regulamentului aprobat prin Hotărârea guvernului nr.146/2014 se stabilesc condițiile de aplicare a facilității respective:
-
Materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate să fie utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului;
- Termenul de plată se prelungeşte doar pentru agenţii economici incluşi în Lista agenţilor economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale;
- Nu se aplică mărfurilor incluse în anexa nr.1 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea guvernului nr.146/2014
Lista menționată se întocmeşte de către Comisia interdepartamentală pentru întocmirea şi modificarea Listei agenţilor economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale, creată în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii. Lista se aprobă de Guvern la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii și se publică în Monitorul Oficial. Prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale pentru fiecare contract comercial se efectuează prin încheierea unui contract bilateral între importator (producător) şi organele vamale, până la data efectuării primului import, conform modelului stabilit în anexa nr.4 la Regulament.
Asigurarea plăţii obligaţiei vamale la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare pentru producerea mărfurilor destinate exportului se efectuează prin una dintre următoarele forme:
- scrisoare de garanţie emisă de banca agreată de organul vamal;
- garanţie în nume propriu, cu gajarea activelor materiale (terenuri şi construcţii)
- libere de orice sarcini, cu respectarea prevederilor Legii nr.449-XV din 30 iulie 2001cu privire la gaj (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.120, art.863), conform modelului stabilit în anexa nr.5 la Regulament;
- depozit bănesc.
Mărfurile, la importul cărora nu se acordă vacanța fiscală de 180 zile, sunt cele menționate în cazul vacanței fiscale de 90 zile.
Concluzii: La prelungirea termenului de plată 180 zile:
- se prelungește termenul de plată a taxei vamale și a TVA;
- se acceptă tipurile de garanții, prevăzute de Codul vamal;
- dobânda nu se calculează;
- penalitățile se percep.
IV.Alte cazuri de constituire a garanțiilor a)Destinația vamală Zona liberă În cadrul destinației vamale Zona liberă este permis administraţiei şi rezidenţilor zonei libere scoaterea pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, în baza garanţiei bancare, fără depunerea declaraţiei vamale şi fără drept de înstrăinare, a mărfurilor produse în zona liberă în scopul participării la expoziţii, târguri, întruniri sau alte manifestări similare ori a mărfurilor pentru efectuarea testărilor, verificărilor şi reparaţiei, cu reintroducerea acestora în zonă în decurs de 30 de zile (articolul 91 Cod vamal). b)Persoanele fizice În cazul persoanelor fizice, articolul 124 alineat (4) din Codul vamal stabilește: „De la persoanele fizice care sunt în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova având un volum de mărfuri ce depăşeşte norma stabilită se încasează o sumă de garanţie echivalentă drepturilor de import pentru mărfurile în plus. Modul de percepere şi de restituire a sumei de garanţie se stabileşte de către Serviciul Vamal”.
Punctul 101 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140/2005 prevede, că organele vamale solicită constituirea unei garanţii de către persoanele fizice care tranzitează teritoriul republicii Moldova și care posedă bunuri care prin natura, cantitatea sau valoarea lor sunt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul naţional. Garanția solicitată trebuie să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea să apară dacă mărfurile nu sunt scoase din ţară. c) Clasificarea mărfurilor Articolul 1412 al Codului vamal de asemenea prevede constituirea unei garanții suficiente în cazul în care controlul suplimentar nu se finalizează în termenii stabiliți de art. 199 alineat (1) al Codului vamal (3 sau 5 zile din momentul primirii declarației și a documentelor și informațiilor necesare). În acest caz alineatele (26) – (210) și alin.(212) ale art.1412 statuează: „(26) În cazul în care controlul suplimentar nu poate fi încheiat în termenul stabilit de art.199 alin.(1), liberul de vamă se acordă de către organul vamal doar la constituirea unei garanţii suficiente care să acopere drepturile de import, ce pot fi calculate suplimentar după obţinerea rezultatelor controlului, şi numai dacă schimbarea codificării mărfurilor nu a condus la aplicarea unor restricţii faţă de aceste mărfuri, potrivit procedurii stabilite de organul vamal.
(2
7) Garanţia suficientă se va constitui prin depozit bănesc sau scrisoare de garanţie emisă de o bancă din Republica Moldova (garanţie bancară), sau garanţie a brokerului vamal. (2
8) În sensul prezentului articol, garanţia suficientă reprezintă diferenţa drepturilor de import calculate pe baza clasificării mărfurilor stabilite de organul vamal cu titlu provizoriu şi drepturilor de import calculate pe baza clasificării mărfurilor stabilite de declarant. (2
9) În situaţia prevăzută la alin.(2
6), drepturile de import calculate pe baza clasificării mărfurilor stabilite de declarant se transferă la contul bugetului de stat, garanţia suficientă constituită prin depozit bănesc se transferă la contul trezorerial de garanţii, iar garanţia bancară sau garanţia brokerului vamal se constituie la biroul vamal la care se efectuează formalităţile vamale de import, înainte de acordarea liberului de vamă. (2
10) Organul vamal informează în scris declarantul, nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare, despre mărimea garanţiei suficiente. Liberul de vamă se acordă imediat după constituirea garanţiei suficiente necesare. (2
12) În urma încheierii controlului suplimentar cu emiterea deciziei de clasificare a mărfurilor, se va încasa obligaţia vamală prin întocmirea deciziei de regularizare sau se va restitui garanţia constituită, iar operaţiunea de vămuire se va considera a fi încheiată”.
d) Declaraţia sumară Un alt caz în care este obligatorie constituirea unei garanții este reglementat de art.154 din Codul vamal, care prevede, că la depunerea declaraţiei sumare se va institui o garanţie pentru mărfurile depozitate provizoriu.
e) Licenţa pentru activitatea de broker vamal Articolul 163 alineat (2) lit.c) din Codul vamal stabilește ca o condiție pentru obținerea licenței de activitate în domeniul brokerajului dispunerea de către brokerul vamal de o sumă de garanție în scopul asigurării responsabilității pentru achitarea drepturilor de import/export: „c) să dispună, pentru asigurarea responsabilităţii pentru plăţile vamale calculate, de două milioane lei moldoveneşti sub formă de depozit depus pe contul organului vamal sau sub formă de garanţie bancară eliberată pe numele organului vamal”.
f) Controlul ulterior Drepturile şi obligaţiile organelor vamale la exercitarea controlului ulterior se conțin în articolul 2023, alineatul (2) lit.h) al căruia specifică: „h) în scopul asigurării stingerii oricărei obligaţii vamale ce poate apărea, să solicite de la persoana auditată depunerea unei garanţii bancare în măsură suficientă să asigure acoperirea unei eventuale apariţii a obligaţiei vamale, iar în cazul imposibilităţii depunerii garanţiei respective, precum şi a executării acesteia, este în drept să aplice pe parcursul efectuării controlului ulterior, care nu va depăşi 6 luni, măsuri asiguratorii în suma obligaţiei vamale estimate, fie prin emiterea şi înaintarea către banca respectivă a dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor bancare în partea de cheltuieli din contul persoanei auditate, fie prin aplicarea sechestrului asupra activelor aflate în proprietatea acesteia în conformitate cu prevederile prezentului cod”.
g) Cercetarea (expertiza) mărfurilor la efectuarea controlului vamal În scopul asigurării achitării unor eventuale drepturi de import, în cazul când este necesar de a preleva probe, dar și pentru a nu reține mărfurile în vamă, de asemenea se solicită constituirea unei garanții suficiente, lucru prevăzut de articolul 20210 alin.(7) din Codul vamal: „(7) În cazul în care organele vamale prelevează probe şi mostre de mărfuri pentru cercetare (expertiză), se acordă liberul de vamă mărfurilor respective fără aşteptarea rezultatului cercetării (expertizei), cu excepţia cazului în care există motive pentru a nu se proceda astfel şi cu condiţia că, în cazul existenţei sau a posibilităţii apariţiei unei obligaţii vamale, aceasta să fi fost deja înscrisă în documentele de plată şi achitată sau garantată”.
h) Amânarea determinării definitive a valorii în vamă Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal este un alt act legislativ important, care coroborată cu Codul vamal, reglementează un caz specific de constituire a garanției – amânarea determinării definitive a valorii în vamă. Aceste prevederi sunt expuse expres în art.172 al legii menționate. În cazul în care determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul să dispună de mărfuri, cu condiţia să constituie o garanţie suficientă, care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfii în cauză. Garanţia suficientă este oferită printr-un depozit bănesc sau o scrisoare de garanţie emisă de o bancă din Republica Moldova (garanţie bancară), sau o garanţie a brokerului vamal. În sensul articolului 172, garanţia suficientă reprezintă diferenţa dintre drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă a mărfii, determinată de autoritatea vamală cu titlu provizoriu, şi drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă declarate de declarant. În acest caz, termenul de valabilitate al garanţiei bancare sau al garanţiei brokerului vamal trebuie să fie de cel puţin 65 şi de cel mult 160 de zile calendaristice. De asemenea, în articolul menționat este descrisă procedura detaliată de urmat în cazul amânării determinării definitive a valorii în vamă a mărfii. În situaţia în care s-a procedat la amânarea determinării definitive a valorii în vamă a mărfii, drepturile de import calculate pe baza valorii anunţate de declarant se transferă în bugetul de stat, garanţia suficientă oferită printr-un depozit bănesc se transferă în contul trezorerial de garanţii, iar garanţia bancară sau garanţia brokerului vamal se perfectează în biroul vamal în care se efectuează formalităţile vamale de import înainte de acordarea liberului de vamă. Declarantul are la dispoziție un termen de 30 zile calendaristice pentru a prezenta documentele concludente pentru confirmarea valorii în vamă declarate. În cazul neprezentării documentelor în termenul specificat, autoritatea vamală procedează la executarea garanţiei, iar operaţiunea de plasare a mărfurilor sub regim vamal se consideră a fi încheiată. Obligaţia vamală apărută urmare a încheierii procedurii de amânare a determinării definitive a valorii în vamă se încasează din contul garanţiei constituite, imediat după aducerea la cunoştinţa plătitorului vamal a deciziei de regularizare. În acest caz, majorarea de întârziere nu se calculează.
i)Protecția proprietății intelectuale Constituirea unei garanții în cazul protecției proprietății intelectuale este prevăzută în art.306 al Codului vamal: „(1) În cazul mărfurilor susceptibile a aduce atingere drepturilor asupra desenelor sau modelelor industriale, brevetelor de invenţie, certificatelor suplimentare de protecţie sau brevetelor de soi de plante, titularul dreptului sau declarantul/ destinatarul mărfurilor are posibilitatea de a obţine liberul de vamă sau ridicarea măsurii de reţinere a mărfurilor dacă este constituită o garanţie de către aceştia şi dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- titularul de drept a depus la organul vamal dovada formulării unei acţiuni în judecată;
- nu este dispusă pe cale judiciară măsura sechestrării sau indisponibilizării mărfurilor înainte de expirarea termenului prevăzut la art.304;
- sunt îndeplinite toate formalităţile vamale conform legislaţiei.
(2) Garanţia prevăzută la alin.(1) trebuie să fie suficientă pentru a proteja interesele titularului de drept şi trebuie să se constituie potrivit art.127
1 alin.(10) şi altor norme de aplicare a prezentului cod. Constituirea acestei garanţii nu afectează utilizarea oricăror căi de atac de către titularul de drept. (3) În cazul în care acţiunea în justiţie a fost formulată altfel decât din iniţiativa titularului de drept asupra desenelor sau modelelor industriale, brevetelor de invenţie, certificatelor suplimentare de protecţie sau brevetelor de soi de plante, garanţia va fi disponibilizată dacă, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data notificării titularului de drept, acesta nu face dovada iniţierii unei proceduri legale privind mărfurile la care se face referire la alin.(1). (4) Termenul prevăzut la alin.(3) poate fi prelungit la maximum 30 de zile lucrătoare”. După cum observăm, în cazul garanției constituite întru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, valoarea acesteia trebuia să fie suficientă pentru a proteja interesele titularului de drept și nu este în niciun mod raportată la valoarea drepturilor de import aferente declarației vamale. În final, menționăm că în proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova, elaborat în contextul armonizării legislației naționale la standardele Uniunii Europene, în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014 și ratificat prin Legea nr. 112 din 02.07.2014 (Monitorul Oficial nr.185-199/442 din 18.07.2014), aspectul garantării obligației vamale este unul principial în contextul facilitării comerțului, deziderat aplicat constant în activitatea cotidiană a Serviciului Vamal.
După aprobarea și publicarea noului Cod vamal, vom reveni asupra acestui subiect cu o analiză detaliată a noilor prevederi în materie de garanții.
Valentina Popa, Direcția venituri vamale, Serviciul Vamal al RM
via | :
5572 views
The date of publishing:
25 January /2018 11:23
Catalogul tematic
Noutăți | T.V.A.
Tags:
Cod Vamal | comerţ | obligația vamală | AEO
0 comments
Only users registered and autorized they have the right to post comments.