Panorama
România: Legea Business Angels, gura de oxigen aşteptată de micii întreprinzători care caută investiţii
Micii antreprenori pot beneficia mai uşor de acces la finanţare prin intermediul investitorilor individuali de tip „business angels“, având în vedere că România este pe cale să aibă o lege care să acorde facilităţi fiscale persoanelor fizice care investesc între 3.000 de euro şi 200.000 de euro în microîntreprinderi şi întreprinderi mici.
Printre cele mai importante facilităţi oferite investitorilor individuali aduse de noua lege este scutirea impozitului pe veniturile obţinute din dividende pentru o perioadă de trei ani, precum şi scutirea de la plata impozitului pe exit, în cazul în care investitorul vrea să îşi vândă acţiunile după trei ani de la investiţie.
Legea Bbusiness angels plasează România în rândul ţărilor care sprijină inovarea şi competitivitatea. Investiţiile de tip business angels aduc practic finanţare din sfera privată în zone în care finanţarea din surse standard (împrumuturi bancare sau alte instrumente clasice) este mai dificilă. Pentru acest tip de finanţare discutăm de proiecte sau companii aflate la început de drum care au nevoie de capital iniţial pentru a putea dezvolta o idee de produs. În mod specific, zona de dezvoltare produse software care poate aduce creşteri spectaculoase are nevoie de astfel de instrumente pentru a putea atinge anumite praguri de dezvoltare, care să le asigure apoi accesul la instrumente de finanţare mai sofisticate, a spus Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).
În opinia lui Pitiş, legea business angels este un pas făcut de autorităţile române în vederea creării ecosistemului antreprenorial, propice investiţiilor şi că, în stadiul actual, Legea business angels este maximul ce putea fi obţinut în acest moment în condiţiile legislaţiei-cadru existente în România.
Unul dintre marile avantaje aduse de această lege este chiar creşterea vizibilităţii acestor tipuri de investitori, având în vedere că mulţi antreprenori mici nici nu ştiu de existenţa investitorilor individuali ca potenţială sursă de finanţare.
Această lege oferă anumite stimulente care ar putea să convingă mult mai mulţi oameni de afaceri români să devină business-angels, adică să susţină financiar şi cu experienţa lor afaceri start-up din România, deoarece dacă până acum percepeau doar un risc foarte mare în asemenea investiţii, acum au şi nişte potenţiale beneficii, care compensează parţial riscul foarte mare al start-up-urilor, a spus antreprenorul şi angel investorul Marius Ghenea, care este şi autorul cărţii „Antreprenoriat“.
În opinia lui, legea business angels ar trebui să stimuleze mai mult afacerile tinere, adică cele care au fost înfiinţate cu cel mult trei ani în urmă, deoarece acestea au cea mai importantă dinamică de business, dar şi cel mai mare risc asociat.
Dacă aceste afaceri reuşesc, ele generează multe locuri de muncă, prosperitate şi efecte economice pozitive în general. O companie care funcţionează de 10 sau de 20 de ani nu mai este în această fază de dezvoltare rapidă, astfel că investiţiile business angel nu se mai justifică sau, în orice caz, nu ar mai trebui să fie stimulate cu scutiri de taxe şi impozite, a mai spus Ghenea.
Investiţiile de la business angels pot fi primite de microîntreprinderile şi întreprinderile mici, care au active şi cifra de afaceri mai mică de 10 mil. euro şi mai puţin de 50 de salariaţi.
Nu pot primi astfel de finanţări afacerile cu activităţi în sectoare precum bancar, asigurări, tranzacţii imobiliare, jocuri de noroc, producţia şi comercializarea de oţel sau cărbune, construcţiile de nave, producţia de armament sau consultanţa.
La ce se uită un business angel atunci când caută afaceri pe care să le finanţeze?
Investitorul business angel este în primul rând un vizionar. Să nu uităm că acest tip de investiţie este una de risc – nu toate proiectele supravieţuiesc şi foarte puţine au cu adevărat succes. Investitorul business angel se uită în primul rând la perspectiva acelui proiect, adică unde va fi peste 5-10 ani, şi nu la prezent. Pe lângă ideea produsului în sine şi tot ce ţine de implementare, pe lângă aspectele bancabile şi contorizabile, factorul uman este unul dintre cele mai importante pe care un investitor business angel le ia în considerare. Echipa unui proiect, experienţa individuală, dar şi modul în care lucrează împreună reprezintă unele dintre criteriile cele mai importante luate în considerare, a mai spus Andrei Pitiş.
Potrivit lui Andrei Pitiş, investiţiile business angels vin, de regulă, în zone în care alte instrumente de finanţare (cum sunt împrumuturile bancare sau finanţările din fonduri europene) nu sunt o alternativă viabilă – fie unde proiectele sau companiile nu sunt suficient de mature sau acolo unde procedurile şi criteriile pe care alte instrumente le presupun sunt prea stufoase pentru companii. Mai există cazul în care investiţia presupune un risc pe care alte instrumente de finanţare nu sunt dispuse să îl suporte.
Accesarea fondurilor europene este o variantă potrivită în alte zone ale economiei (de exemplu, companiile-client pentru industria IT pot opta pentru acest instrument pentru achiziţiile de tehnologie). Industria IT are nevoie de finanţare în acel moment, astfel că este posibil ca ideea/produsului să fie perimată la momentul obţinerii finanţării, a mai spus Pitiş.
Legea business angels a fost promulgată joi, 28 mai, de preşedintele Klaus Iohannis şi va fi publicată în Monitorul Oficial.
Care sunt principalele prevederi ale Legii Business Angels
- Orice persoană fizică poate deveni investitor individual (business angel) dacă nu are acţiuni la societatea pe care vrea să o finanţeze. Acesta poate să participe la majorarea capitalului social al firmei respective prin aport în numerar cuprins între 3.000 şi 200.000 euro, dar să nu ajungă să deţină mai mult de 49% din capitalul social.
- Legea presupune scutirea de impozitul pe veniturile sub formă de dividende pentru o perioadă de trei ani din momentul dobândirii părţilor sociale.
- O altă facilitate este scutirea de impozitul pentru diferenţa pozitivă rezultată din cesionarea părţilor sociale dacă transferul părţilor sociale are loc la cel puţin trei ani de la dobândire (în limita investiţiei iniţiale).
- Facilităţile nu se aplică în cazul investitorilor individuali care acordă finanţări unor persoane juridice cu activităţi în domenii precum bancar, asigurări, imobiliare, jocuri de noroc, producţia de oţel/cărbune, construcţii de nave sau consultanţă.
Investiţiile de tip business angels aduc practic finanţare din sfera privată în zone în care finanţarea din surse standard este mai dificilă. - Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii
via | www.zf.ro
1438 views
The date of publishing:
01 June /2015 10:30
Catalogul tematic
Noutăți
Tags:
România | întreprinzător | investiţii | business
0 comments
Only users registered and autorized they have the right to post comments.