În acest context, Corneliu Rusnac, reprezentant al misiunii USAID în Moldova, a menționat că Programul va oferi în continuare suport mediului de afaceri în adaptarea la tendințele economiei digitale.

 Misiunea USAID în Moldova sprijină un număr mult mai mare de activități orientate către digitalizare și e-Commerce. În momentul de față, împreună cu Poșta Moldovei, se efectuează un studiu privind rolul serviciului poștal în lanțul e-commerce și vom propune îmbunătățiri pentru stimularea exportului prin intermediul Poștei Moldovei, precum și vom oferi suport la modernizarea site-ului acestei instituții pentru facilitarea efectuării plăților electronice, a informat reprezentantul USAID.

Datele obținute în cadrul studiului vor sta la baza elaborării celui de-al doilea pachet legislativ de digitalizare. Amintim că primul pachet de legi ce conține modificarea și completarea a 26 de acte a parcurs toate etapele de consultare publică și avizare, urmând a fi prezentat Guvernului în deplin exercițiu, pentru aprobare.

Studiul efectuat de experți din cadrul Programului USAID, Veronica Sirețeanu și Iuri Cicibaba, a avut ca obiective analiza constrângerilor și costurilor legate de crearea și întreținerea unui magazin online în Moldova și identificarea unor soluții eficiente pentru eliminarea impedimentelor, reducerea costurilor pentru logistică și activitatea zilnică a magazinului online și evaluarea datelor generale privind plățile electronice și măsurile de promovare a acestora.

Astfel, la decizia de a deschide un magazin online antreprenorii trebuie să analizeze varianta optimă pentru ei și anume – utilizarea unui marketplace sau a paginii web proprii, precum și posibilitatea închirierii unei pagini web pentru efectuarea comerțului online. Totodată, este foarte importantă conștientizarea faptului cine este clientul și unde este el poziționat (piața locală vs piața internațională), pentru că acest aspect va influența inclusiv regimul fiscal, monetizarea, serviciile de livrare etc.

Studiul demonstrează că, în cadrul comerțului online, antreprenorul distribuie mai puține mijloace financiare în utilarea/dotarea sau întreținerea sediului magazinului, însă este necesar un buget mai mare pentru marketing, care ar trebui să constituie circa 25-40% din venitul vânzărilor lunare. Totodată, antreprenorul va fi preocupat în permanență de transparența în comunicarea cu clientul, urmărirea tendințelor în domeniu utilizate de concurenți, experiența clientului, precum și metodele de plată.

Un alt aspect important în cazul comerțului electronic este logistica, care este influențată de localizarea clienților, natura bunurilor, precum și de dispunerea canalului propriu de livrare sau achiziționarea serviciilor poștale. Din cauza cantității reduse a exportului prin intermediul serviciilor poștale, în special pentru serviciile de curierat internațional, tarifele încă sunt foarte mari. O recomandare în acest context ar fi extinderea regimului zilierilor și asupra serviciilor de curierat.

Totodată, experții au propus și alte recomandări pentru dezvoltarea comerțului electronic în țara noastră: definitivarea comerțului electronic (legislația definește un concept vag, însă în ultimii ani tendințele au evoluat foarte mult), organizarea cursurilor dedicate în e-commerce, elaborarea unui Ghid destinat atât comercianților, cât și clienților privind comerțul electronic, precum și a unui Ghid privind consimțământul electronic al clienților.

Soluții suplimentare ar fi măsurile pentru incluziunea financiară, plafonarea depozitelor bancare pentru comerțul electronic, Fondurile financiare de suport pentru soluții de plată și alte idei Fintech, ajustarea activității titularilor patentelor și a persoanelor care desfășoară activități independente pentru comerțul electronice etc.

Reamintim că părțile interesate pot transmite, până la data de 3 martie, în adresa Consiliului Economic propuneri de îmbunătățire a Foii de parcurs pentru digitalizare economiei, în vederea actualizării documentului.

Studiul de evaluare poate fi descărcat aici.