Reviews

Plafonarea taxelor locale, o încercare de a proteja marile afaceri

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii. Deja devine o tradiţie să asistăm, la sfârşitul sesiunii parlamentare, la un „maraton legislativ”, atunci când Parlamentul în decursul unei zile aprobă zeci de proiecte. În ciuda faptului că pe la noi e foarte popular proverbul că porcul în ajun nu se îngraşă, Legislativul moldovenesc încearcă să dezmintă această afirmaţie, rezultatele fiind, de cele mai multe ori, deplorabile. "Cadoul" oferit de parlamentari în ultima sesiune a fost legea nr. 324 din 23 decembrie 2013, care prevede plafonarea şi anularea unor taxe locale şi care va crea o „gaură” în bugetul local estimată la 100-200 milioane de lei în bugetele publice locale. Membrii Uniunii Oraşelor din Moldova (UNOM) consideră aceste prevederi drept un atac direct asupra democraţiei locale. Primarii, revoltaţi de legea care favorizează marii agenţi economici Viceprimarul de Bălţi, Octavian Mahu, afirmă că toate bugetele autorităților publice locale au fost aprobate la recomandările ministerului Finanţelor şi au fost efectuate consultări cu populaţia oraşelor respective. Oraşul Bălţi va pierde circa 10 milioane de lei în urma acestei legi şi nu este prevăzut din ce surse vor fi acoperite pierderile care vor fi în bugetele publice locale. Nu este clar cum se va proceda în continuare, deoarece, conform legii cu privire la finanţele publice locale, bugetele autorităţilor publice locale nu pot fi modificate mai devreme de şase luni de la aprobare. Octavian Mahu propune ca toţi primarii să solicite în instanța de judecată ca autoritatea centrală să compenseze pierderile cauzate de plafonarea taxelor locale. Primarul oraşului Cahul, Petru Burlacu, spune că oraşul va pierde circa 6,2 milioane lei, pe când toate taxele locale constituie circa 11 milioane lei. Majoritatea resurselor din aceste taxe erau prevăzute pentru salubrizarea şi amenajarea spaţiilor publice din Cahul. Bugetul a fost aprobat în două şedinţe diferite la care au fost invitaţi şi agenţii economici, care au avut ocazia să-şi expună punctul lor de vedere. Petru Burlacu este îngrijorat de faptul că printr-o astfel de prevedere sunt protejaţi marii agenţi economici.
„Ar fi fost corect ca Parlamentul să prevadă şi acoperirea deficitului provocat de această lege. Chiar şi bugetul oraşului care a fost aprobat este unul funcţional şi nu sunt deloc prevăzute investiţii. Din cauza reducerii bugetului riscăm să nu realizăm un proiect de cofinanţare”, spune el.
Elena Bondarenco, primarul de Soroca, afirmă că oraşul va pierde circa 1,4 milioane lei.
„Soroca este capitala tineretului 2014 şi cu un astfel de buget riscăm să nu îndeplinim planul prevăzut pentru acest proiect. De asemenea, primăria participă la un proiect transfrontalier de restaurare a cetăţii Soroca, în cadrul căruia aportul autorităţii publice locale este de circa un milion de lei, ceea ce pune semne de întrebare în participarea la proiectul dat. Bugetul local pentru 2014 este de circa 5,4 milioane de lei, iar fără 1,4 milioane lei primăria nu va putea ilumina şi evacua gunoiul din oraş timp de un trimestru. În 2014 practic toate taxele au rămas la acelaşi nivel ca şi în anul precedent, iar toţi agenţii economici locali au fost în stare să achite taxele locale.”
Primarul de Floreşti, Grigore Cojocaru spune că această prevedere va afecta bugetul cu 800 mii de lei.
„Aceste pierderi vor face să stăm cu mâna întinsă. Această lege a exclus taxa pentru deșeuri, pe când noi participăm într-un proiect de management al deşeurilor solide, finanţat de guvernul Germaniei, în care mai participă 12 localităţi. Anterior, s-a stabilit o taxă pentru evacuarea deşeurilor şi nu este clar cum să procedăm în acest caz, fiindcă am primit deja finanţare din partea autorităţilor germane pentru acest proiect. Potrivit noilor prevederi, proprietarii pieţelor vor achita în bugetul local doar 150 lei, pe când vânzătorii din Floreşti achită proprietarilor pieţelor pentru un loc de vânzare 9000 de lei, ceea ce nu este corect”,
consideră primarul de Floreşti. Parlamentarii votează cu ochii închişi sau lobează beneficii pentru unii afacerişti? Elena Bondarenco ne spune că deşi au discutat cu unii parlamentari, aceştia nici nu au intrat în esenţa problemei şi au votat în grabă. Prin această lege este favorizat business-ul mare, în detrimentul celui mic şi mijlociu. În oraşul Soroca de exemplu sunt favorizate 4 benzinării (2 dintre care aparţin preşedintelui raionului Soroca), 4 săli de jocuri de noroc, şi agenţi economici care posedă o suprafaţă comercială mare, dintre care sunt magazine mari şi baze angro. Astfel, agentul care are o suprafaţă comercială de peste 5000 m2 va achita 7000 lei iar cel care are 200 m2 va achita 5000 lei, ceea ce nu este just. Într-o astfel de situaţie acel care vinde chibrituri va achita practic aceeaşi taxă ca şi acel care vinde tractoare, tehnică de calcul şi cea de uz casnic. În cifre concrete benzinăriile din Soroca achitau iniţial 40 mii lei şi jocurile de noroc 65 mii, iar acum vor plăti doar 7 mii. Aceasta este guvernarea care afirmă că susţine business-ul mic şi mijlociu?”, se întreabă Bondarenco. Primarul oraşului Soroca mai spune că familia lui Alexandru Cimbriciuc, deputat PLDM şi unul din autorii proiectului, deţine în Soroca o saună, un bazin, un bar, o discotecă şi un centru de închiriere. Sauna câştigă 300 lei pe oră, iar oraşul din aceasta va avea doar 1,94 lei ceea ce nu este just faţă de cei mai simpli angajaţi care plătesc acelaşi impozit pe venit ca şi marii agenţi economici. Nicolae Onofreiciuc, primarul oraşului Vadul lui Vodă, spune că această reformă defavorizează agenţii economici mici şi mijlocii care vor trebui să ajungă în „subsoluri” sau să dispară, fiind favorizaţi monopoliştii. Astfel guvernarea creează un climat nefavorabil pentru ca oamenii să revină din străinătate şi să-şi deschidă propria afacere. Pierderile municipiului Chişinău Cele mai mari pierderi le va avea totuşi primăria municipiului Chişinău, care va pierde circa 40 de milioane de lei în acest an. Veronica Herţa, directorul Direcţiei Generale Finanţe din cadrul primăriei municipiului Chişinău a afirmat că majoritatea primarilor au calificat această lege ca un atac raider asupra autonomiei financiare locale şi vor fi înaintate propuneri pentru abrogarea acestei legi. Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 prevede excluderea taxei pentru parcare, pe când în Chişinău este prevăzută amenajarea câtorva parcări finanțate de BERD. În acest caz nu este clar cum vor funcţiona parcările, dacă nu poate fi percepută o taxă. Primarul Dorin Chirtoacă, referindu-se la prevederile legii nr. 324 din 23 decembrie 2013, afirmă că cei din Parlament nu înţeleg, nu văd şi nu realizează cum merg lucrurile şi este o prostie excluderea taxei pentru deşeuri şi pentru parcare. În cadrul şedinţei primăriei din 13 ianuarie, el a ironizat că în loc de Parlamentului Republicii Moldova să fie scris „Cazinoul principal al Republicii Moldova”. Edilul capitalei a mai spus că în Parlament sunt adunaţi infractorii cărora li se oferă o acoperire legală la infracţiunile pe care le comit. Anterior, Agenţia Jocurilor de Noroc precum şi unii agenţi publicitari din capitală au dat primăria municipiului Chişinău în judecată fără a achita taxele locale stabilite. Deşi pentru Municipiul Chişinău nu este o pierdere semnificativă dacă luăm în consideraţie că bugetul pentru anul trecut a fost de 2,8 miliarde lei, dar este clar că aceste reduceri a impozitelor sunt orchestrate de unii agenţi economici care au venit cu propuneri asemănătoare la primăria Chişinău. Descentralizare selectivă Viceprimarul oraşului Bălţi spune că, în ultimii ani, reformele nu contribuie deloc la descentralizare.
„Faptul că poliţia a fost centralizată a adus pierderi de cel puţin 1 milion lei din amenzile aplicate în oraşul Bălţi, şcolile sunt finanţate după formulă fără să fie investit nimic în reparaţie, nu primim fonduri pentru căldură şi alte serviciu comunale”, spune el.
Primarii mai menționează că adoptarea plafonării taxelor locale va reprezenta încă un semnal negativ pentru partenerii europeni ai Republicii Moldova. Asta în situaţia în care Uniunea Europeană aşteaptă paşi concreţi în implementarea reformelor, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea autorităţilor publice locale. Plafonarea taxei locale limitează autonomia locală şi accentuează tendințele de centralizare, fenomene absolut inadmisibile în filosofia Uniunii Europene, menționează Viorel Furdui, director executiv CALM (Congresul Autorităţilor Locale din Moldova). Patronatele consideră reforma una justă La rândul său, Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului, Leonid Cerescu spune în acest context că unii agenţi economici care se vor pomeni într-o situaţie destul de grea au două soluţii.
„Una este de a-şi sista activitatea pentru că nu îşi pot onora obligaţiunile faţă de administraţiile locale şi nu numai, or acesta nu este unicul impozit. Altă soluţie este să treacă într-o activitate tenebră. La Nisporeni, de exemplu, s-a stabilit pentru o unitate comercială nu prea mare, care are puţini angajaţi, 50 de mii lei plata pentru impozitul local. În alte părţi, aceste plăţi sunt de 25 de mii, exagerat de mari pentru capacitatea afacerilor. Administraţiile publice locale trebuie să stabilească nişte impozite rezonabile, nişte impozite suportabile pentru agenţii economici şi atunci aceştia îşi vor desfăşura activitatea, vor spori numărul locurilor de muncă, vor majora salariile, vor majora contribuţiile atât către stat, cât şi către autorităţile publice locale”,
spune şeful patronatelor. Partidele din Parlament bat în retragere După ce au revenit din vacanţă, practic toate partidele au chemat primarii la dezbateri publice pentru modificarea ulterioară a prevederilor legii plafonării taxelor locale sau, în genere, abrogarea acestei legi. În acest sens a fost depusă şi o contestare la Curtea Constituţională, de către Partidul Liberal. Dosar Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 prevede plafonarea a 12 taxe locale, operată de Parlament, la iniţiativa ex-premierului Zinaida Greceanâi. La penultima şedinţă a Parlamentului din 2013, deputaţii din majoritatea parlamentară (PLDM, PD, PLR) împreună cu socialiştii au inclus şi votat în cadrul Legii cu privire la politica bugetar-fiscală pentru anul 2014 şi câteva amendamente ce se referă la taxele stabilite de autorităţile publice locale. Este vorba de cel puţin 12 taxe locale, inclusiv pentru amenajarea teritoriului, organizarea licitaţiilor şi loteriilor, amplasarea publicităţii, aplicarea simbolicii locale, pe unităţile comerciale şi de prestări servicii de deservire socială, de piaţă s.a. Totodată, a fost anulată taxa pentru colectarea deşeurilor şi pentru parcare. Proiectul acestei legi nu a fost avizat nici de ministerul Finanţelor, nici de Comisia parlamentară administraţie publică.

via eco.md

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

2617 views

The date of publishing:

24 January /2014 11:02

Catalogul tematic

Noutăți

Tags:

taxele locale | Primărie | plafonare

0 comments

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon