BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Aspecte generale   Organizație necomercială (ONC) reprezintă o persoană juridică al cărei scop este altul decât obţinerea de venit şi care este înregistrată în modul prevăzut de legislaţie. ONC sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut. Venitul obţinut de ONC se utilizează doar în scopuri statutare concrete pentru organizarea şi realizarea obiectivelor acesteia şi nu poate fi distribuit fondatorilor, membrilor sau angajaților organizației.

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

Serviciul Fiscal de Stat a publicat lista câștigătorilor ediției speciale a concursului „Loteria fiscală”, dedicată sărbătorilor de iarnă. Extragerea a avut loc pe data de 28 ianuarie 2021, în baza tranzacțiilor efectuate în perioada 1 decembrie 2020 - 8 ianuarie 2021, fiind desemnați 100 de persoane care vor beneficia de premii în sumă a câte 1500 lei fiecare. Premiile vor fi transferate câștigătorilor pe conturile de card, în lei, în maximum 10 zile după publicarea listei.  

În trimestrul II al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II din anul trecut și cu 6,8% față de ianuarie-martie curent, constată Biroul Național de Statistică (BNS) în raportul făcut public ieri, 1 septembrie. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în aprilie-iunie din anul curent au fost înregistrate în activitățile informații și comunicații – 21753,9 lei; financiare și de asigurări – 16698,6 lei; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.  

Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și cele ale populației) în ianuarie-martie 2021, conform estimărilor preliminare, a însumat în preţuri curente 1721,4 mil. lei, constituind 86,7% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2020. Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei în sectorul zootehnic cu 13,5%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Producția (creşterea) vitelor şi păsărilor (în masă vie) în gospodăriile de toate categoriile în trimestrul I față de perioada respectivă a anului precedent s-a diminuat cu 13,1%

Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderea are dreptul să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 000  lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100 000 lei lunar. Din conținutul prevederilor menționate supra apare întrebarea: cine va fi sancționat în cazul în care între două întreprinderi se efectuează achitări în numerar care depășesc limita de 10 000 lei pentru fiecare tranzacție?

Plăţile prealabile contestate în instanţele de judecată, creanţele formate în baza documentelor ridicate de către organele competente în vederea examinării legalităţii relaţiilor juridice și cheltuielile anticipate nu se consideră creanţe cu termen expirat, prevede noua redacție a pct. 9 din Anexa la Ordinul nr.121/2016 al ministrului Finanţelor  cu privire la modul de determinare şi de raportare a creanţelor cu termen expirat şi a datoriilor cu termen de achitare expirat (arierate) (Ordinul nr.121/2016), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2021, în „Monitorul oficial” fiind publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.172 din 28 decembrie 2020. Prevederile acestuia sunt aplicabile autorităților/instituțiilor bugetare care nu cad sub incidența prevederilor Legii nr.287/2017. 

Astăzi, 25 iunie, în MO al RM a fost publicată și a intrat în vigoare Decizia nr. 26-11/1-19/01-2021 a Comisiei  interdepartamentale pentru echipamente de casă și de control din 10 iunie 2021, prin care au fost  aprobate: 1. Regulamentul privind schimbul de date dintre echipamentele de casă și de control și Sistemul  informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”; 2. Regulamentul privind certificarea echipamentelor de casă și de control; 3. Regulamentul privind funcționarea Centrului de certificare a echipamentelor de casă și de  control; 4. Nomenclatorul serviciilor și tarifelor pentru certificarea echipamentelor de casă și de control. 

În bugetul asigurărilor sociale de stat în primele cinci luni ale anului curent au fost acumulate venituri în sumă totală de 12171,1 mil. lei, sau 45,9% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei. Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind BASS. Potrivit acestuia, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate în sumă de 6220,7 mil. lei sau 41,3% din suma anuală aprobată (15080,1 mil. lei). Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma CAS acumulată în perioada de raportare este creştere cu 720,1 mil. lei sau cu 13,1%.  

Moldova IT Park face bilanțul a trei ani de activitate și trasează perspectivele de dezvoltare pentru următorii cinci ani în cadrul adunării generale, care a avut loc astăzi, 31 martie. În cadrul evenimentului au fost totalizate rezultatele activității Moldova IT Park în anul 2020 și prezentată Strategia Moldova IT Park pentru perioada 2021 – 2025.   „Moldova IT Park” constituie astăzi, indiscutabil, un model de succes, unic în plan internațional, care trebuie dezvoltat și promovat în continuare. Iar, evoluția cifrei de afaceri în industria IT în ultimii ani confirmă faptul că adoptarea Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației și crearea Moldova IT park a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional, a menționat secretarul de stat al al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Mihail Lupașcu.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Amintim contribuabililor că la 31 martie expiră termenul de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă cu reducerile prevăzute de legislația în vigoare. Compania Națională de Asigurări medicale vine cu răspunsul la 10 întrebări utile pentru persoanele obligate să se asigure în mod individual în anul 2021.   1. Cine are obligaţia de a achita prima de asigurare în sumă fixă?   În sistemul AOAM asiguratul este persoana fizică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi, care face parte din următoarele categorii de plătitori:

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice de valoare mică pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Aceste prevederi nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale. Menționăm că, în conformitate cu Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, achiziţia publică reprezintă procurarea, prin intermediul unui contract de achiziţii publice, de bunuri, de lucrări sau servicii de către una sau mai multe autorităţi contractante de la operatorii economici selectaţi de acestea, indiferent dacă bunurile,

La 1 ianuarie curent au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ce se referă la interdicția privind utilizarea/comercializarea pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, precum și comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor de unică folosință, fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.   Conform art. 273 (alin.17 și 18) al Codului contravențional, încălcarea regulilor cu privire la utilizarea/comercializarea pungilor și veselei din plastic se sancționează cu amenzi de la 60 UC până la 240 UC.

Astăzi, 23 aprilie 2021, în MO este publicat Ordinul nr. 219 din 20 aprilie 2021 al Serviciului Fiscal de Stat ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale pentru achitarea impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii” (în continuare – Regulament), prin care a fost aprobat formularul Cererii privind prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale (Forma  PTDA-2021).

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Asociațiile de business din Republica Moldova au înaintat o serie de modificări la Codul muncii, care au fost sistematizate și prezentate astăzi, 13 mai, în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului „salariilor în pliс”  pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.  După cum a informat Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului, aceste propuneri au fost discutate în cadrul Grupului de lucru de modificare a Codului muncii pe platforma Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. 

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.