În perioada decembrie 2021 - mai 2022 sunt desfășurate activități de pregătire a noului proiect investiţional de sprijin pentru sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, care are drept scop oferirea de suport Guvernului Republicii Moldova privind facilitarea şi întărirea competitivității la export, reducerea poverii administrative pentru companiile autohtone și îmbunătățirea accesului exportatorilor la finanțare.   În conformitate cu art. 6 al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, Unitatea de implementare a proiectului de ameliorare a competitivității (UIPAC) iniţiază, începând cu 10 februarie 2022, consultările publice asupra documentelor de proiect (i) Cadrul de Management de Mediu şi Social (CMMS); (ii) Planul de implicare a părților interesate (SEP); (iii) Proceduri de management al muncii (LMP) şi (iv) Planul de angajament de mediu si social (ESCP).

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) pe anul 2019 se aprobă la venituri și cheltuieli în sumă de 21427381,2 mii lei. În cadrul ședinței de ieri, cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019. Astfel, față de veniturile precizate pentru anul 2018, cele estimate pentru anul viitor sunt în creștere cu 10,8%. Ponderea veniturilor BASS în PIB pentru anul 2019 se estimează la 10,2%. Sunt în creștere și cheltuielile prognozate pentru anul 2019, la fel cu 10,8%.

FASB представил на обсуждение предварительный вариант изменений к стандарту по учету аренды сразу в трех важных областях, где увидел потенциал для улучшений. Прокомментировать их можно до 4 декабря.   Председатель FASB Ричард Джонс (см. недавнее небольшое интервью с ним) отмечает, что выход этих изменений служит очередным подтверждением стремления их как разработчиков вовремя вносить улучшения на основе фактов, изученных в ходе анализа практики применения стандарта. Эти три области в ходе проведения “PIR” были названы в качестве проблемных.

В условиях цифровой экономики удельный вес расчетов посредством электронных платежных систем стремительно растет. В соответствии с положениями Закона № 114 от 18.05.2012 о платежных услугах и электронных деньгах (Закона № 114/2012) платежная система представляет собой систему перевода средств, действующую на основе формальных стандартных общих норм (правил, процедур, договоров и т.д.) в области обработки, клиринга и/или расчета по платежным операциям.

Declaraţia a fost făcută vineri, 19 mai, în cadrul unei prelegeri la Academia de Studii Economice (ASEM) de Prim-ministrul Pavel Filip. Totodată, premierul consideră că pentru îmbunătăţirea esenţială a calităţi vieţii în Moldova nu ne-ar ajunge nici o creştere de 100% a PIB-ului. Potrivit acestuia, „s-ar părea că o creștere economică de 4,5%, înregistrată în anul 2017, înseamnă mult, dar aceasta trebuie comparată cu PIB-ul total”.

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Autoritățile își propun ca până în anul 2023 cifra de de afaceri a companiilor din sectorul TI să crească până la $ 500 mil. Obiectivul se regăsește în Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023, care a fost aprobată ieri de cabinetul de miniștri.

Investițiile, sau mai bine zis lipsa lor, este una dintre problemele majore cu care se confruntă Republica Moldova. Din anul 2000 încoace, economia moldovenească nu a mai trecut printr-o criză investițională atât de îndelungată, înregistrând în perioada anilor 2015-2016 o comprimare semnificativă, de aproximativ 20%.

Se planifică trecerea de la supravegherea bazată pe conformitate la supravegherea bazată pe prevenirea și gestiunea riscurilor. Obiectivul este prevăzut în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022, publicată în Monitorul Oficial din 24 august curent.

În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 (nr.194-197) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Ordinul nominalizat a fost elaborat urmare a modificărilor operate la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (modificări operate pin Legea nr.60/2020).

Gospodăria ţărănească (de fermier) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai GȚ), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară

После заседания, состоявшегося в конце октября, в рабочие планы Совета по МСФО были внесены изменения, причем в этот раз их особенно много – настолько, что это стало отдельной большой темой обсуждений. Проекты по разработке стандартов   “Инициатива по раскрытиям” – дочерние предприятия, относящиеся к МСП. В декабре этого года должны принять решение, что именно будут выпускать по данному проекту – дискуссионный документ или же сразу предварительный вариант будущего стандарта.

În anul 2017 valoarea totală a sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței drept urmare a încălcărilor legislației concurențiale a constituit 12,5 mil. lei, dintre care la bugetul de stat au fost încasați 8,3 mil. lei, potrivit Raportului de activitate al Consiliului Concurenței pentru anul 2017. Amenda încasată în 2017 a fost de 1,5 ori mai mare decât suma cumulată a amenzilor din anii 2013-2016.

În primele şase luni ale anului 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27 776,9 mil. lei, dintre care 17 288,0 mil. lei – la bugetul de stat, 9 980,7 mil. lei – la BASS, 3 352,3 mil. lei – la FAOAM și 7 050,6 mil. lei – la bugetele locale. În comparație cu perioada similară a anului 2017, încasările la bugetul public naţional au înregistrat o creștere de 2 872,4 mil. lei sau 11,5%. Datele au fost oferite de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, unde a fost prezentat Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018.

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2016 s-a micșorat față de anul 2015 cu 2,3 mil. lei. Totodată, valoarea ajutorului de stat s-a micșorat cu 15,47% în anul 2016 în raport cu anul 2014. Această micșorare provine în mare parte drept rezultat al prezentării de informații incomplete privind ajutoarele de stat acordate în baza prevederilor Codului fiscal. Datele sunt incluse în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016, publicat în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent de Consiliul Concurenței, autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat.

În condițiile situației epidemiologice în țară, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) solicită clienților săi, în cazurile în care prezența acestora la oficiile de deservire ale instituției este obligatorie, să respecte întocmai regulile de prevenție și de igienă stabilite de autorități. CTIF informează persoanele juridice care doresc să perfecteze contracte de conectare la serviciile fiscale electronice și doritorii de a procura semnături electronice că aceștia au obligația să-și programeze vizitele la oficiul de deservire a clienților din mun. Chișinău, str. Constantin Tănase 6, etajul 3, la Centrul de apel al instituției, la numărul de telefon 022 822 222.

Veniturile bugetului public național se vor majora cu 963, 9 mil. lei, iar cheltuielile – cu 1 312, 5 mil. lei. Guvernul a susținut în cadrul ședinței de săptămâna trecură proiectul de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Astfel, veniturile bugetului de stat vor spori cu 303,5 mil. lei. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, se estimează că veniturile bugetului de stat vor avea o creștere datorită accelerării ritmului de creștere până la 3,8% față de prognoza inițială de 3% și majorarea ritmului de creștere a comerțului exterior – la export până la 15 % și la import până la 17,4%, precum și creșterea salariului mediu cu 7,8% față de 7,2% cât a fost prognozat inițial.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

В течение 2019 года клиенты Orange воспользовались мобильной подписью 1.761.563 раз, что на 22% больше, чем в предыдущем году. По данным компании, юридические лица в основном применяют Мобильную Подпись для предоставления отчетности Государственной Налоговой службе в электронном виде – более 52% из общего количества подписей. Что касается физических лиц, то наибольшее число пользователей применяют подпись для подачи Декларации о подоходном налоге.