Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În ultima perioadă sunt frecvent puse întrebări ce țin de aspectele fiscale ale primirii sau transmiterii în comodat a bunurilor între persoanele juridice. Pentru a răspunde la acestea, propunem o descriere succintă a aspectelor juridice, după care vom reflecta impactul fiscal atât pentru persoana care transmite în comodat un bun, cât și pentru persoana care primește și utilizează în activitatea de întreprinzător un bun luat în comodat.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. De asemenea, potrivit art. 30 din Codul fiscal, restricții privind deducerea TVA aferent mărfurilor și serviciilor utilizate în cadrul activității de întreprinzător nu sunt.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin.(1), pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul respectiv sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:   a)conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere sau din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depăşesc 50% din totalul livrărilor;

În conformitate cu articolul 1121 alin.(1) nerezidentul care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova şi prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice în adresa persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător sau prin intermediul căruia are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți se consideră înregistrat în calitate de plătitor al T.V.A. din ziua în care i-a fost atribuit codul fiscal în conformitate cu art.163 alin.(71).

În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări, pot alege regimul de impozitare IVAO sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de

Persoanele juridice şi persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător (cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., inclusiv cu excepția gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în cazul obligaţiilor fiscale la impozitul funciar) prezintă calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) (Ordinul SFS nr. 108 din 19.05.2017//MO nr. 162-170/991 din 26.05.2017).

Redacția în vigoare până la 31 decembrie 2020 a art. 117 alin. (3) din Codul fiscal (CF) prevedea că, pentru vânzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), dacă sunt respectate condiţiile stabilite1.   Respectiv, până la 1 ianuarie 2021, persoană fizică cetățean avea posibilitatea de a se adresa ulterior vânzătorului pentru eliberarea facturii fiscale, fără să fi fost specificat termenul limită de la momentul în care, de fapt, avuse loc tranzacția pentru care se elibera factura fiscală.

Serviciul Fiscal de Stat a perfectat prezentarea modificărilor operate la compartimentul Regimul fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului Întreprinderilor Micii și Mijlocii (IMM).    Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vânzări.   Descărcarea prezentării 

În conformitate cu prevederile art.94 din Codul fiscal, subiecții impozabili sunt: a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care sînt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;

SRL XXX rezidentă a Republicii Moldova a contractat o companie de consultanță din străinătate pentru ca să-i ofere consultanță  juridică pentru un litigiu cu un alt agent economic care îl avea în străinătate. Totodată, suplimentar a contractat și un avocat pentru ca să-i reprezinte eventualele interese în instanțele de judecată din străinătate.   Pentru ambele contracte încheiate, atât cu compania de consultață, cât și cu avocatul,  compania din RM a convenit ca să le achite un avans în sumă de 3 000 euro pentru fiecare. La efectuarea avansurilor în străinătate, compania din Republica Moldova dorește să știe dacă apare obligația de achitare a TVA pentru avansul achitat pentru serviciile juridice prestate de compania din străinătate și de avocatul nerezident?

În conformitate cu art.103 alin.(1) pct. 271 din Codul fiscal, TVA nu se aplică la importul şi livrarea tractoarelor agricole de la poziţiile tarifare 870191100, 870192100, 870193100, 870194100, 870195100 şi tehnicii agricole de la poziţiile tarifare 842449100, 842482100, 8432, 843320, 843330000, 843340000, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437 şi părţi ale acesteia de la poziţiile tarifare 8432, 8433 şi 8437, efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.

Gospodăria ţărănească (de fermier) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai GȚ), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară

Conform art.118 alin.(2) din CF, înscrierea datelor privind procurarea valorilor materiale are loc la data primirii facturii fiscale. Deducerea sumei TVA se efectuează prin înscrierea sumei respective în declarația privind TVA pentru perioada fiscală în care a fost:   - primită nemijlocit factura fiscală, sau   - efectuată achitarea T.V.A. la buget pentru procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, pentru bunul imobiliar deținut cu drept de proprietate de către agentul economic la situația din 1 ianuarie a perioadei fiscale, precum şi pentru bunul imobiliar dobîndit pînă la data de 25 septembrie inclusiv. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 septembrie a perioadei fiscale curente. Pentru bunul imobiliar dobîndit în perioada 26 septembrie – 31 decembrie. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 martie a anului următor perioadei fiscale.

1. (28.1.30) Se vor lua în calcul la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor livrate în afara teritoriului Republicii Moldova procurate fără a fi introduse pe teritoriul țării? Arhiva 1. (28.2.6) Urmează a fi anulată înregistrarea în calitate de plătitor al T.V.A., pentru subiecţii ce s-au înregistrat în baza investiţiilor capitale efectuate, ţinînd cont de anularea prevederilor art. 1121 din Codul fiscal?

Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat Dispoziția nr. 23 prin care a decis scutirea de taxele vamale, taxele pentru procedurile vamale şi T.V.A. a bunurilor oferite cu titlu de donaţie de către Republica Ungaria (Magyarorszâg) pentru necesităţile instituţiilor medico-sanitare publice din Republica Moldova și a măştilor medicale, oferite cu titlu de donaţie de către Centrul International Nizami Ganjavi din Azerbaidjan. Dispoziția nr. 23

Cum se calculează TVA în cazul vânzării activului biologic (vița de vie), cu  valoarea de bilanț 1 400 000 lei și cu valoarea de piața 400 000 lei, costul activului fiind format înainte de a fi înregistrat ca plătitor de TVA?    În conformitate cu prevederile art.95 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, obiecte impozabile constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentând rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova.  

Se scutesc de taxele vamale, taxele pentru procedurile vamale şi T.V.A.: 1.1. bunurile oferite cu titlu de donaţie pentru necesităţile instituţiilor medico-sanitare publice din Republica Moldova (recepţionar Instituţia MedicoSanitară Publică Spitalul Clinic Republican „Timofei Moşneaga”), acordate de România Republicii Moldova pentru sprijinirea în lupta împotriva epidemiei de COVID-19, în valoare de 3,5 mii. euro şi care urmează a fi distribuite instituţiilor medico-sanitare publice, conform Dispoziţiei Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

1. (29.1.11.15) Se ia oare în considerație valoarea livrărilor la export, la aprecierea ponderii livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere, în vederea stabilirii dreptului de alegere a regimului de aplicare a IVAO sau a regimului general de aplicare a impozitului pe venit? 2. (29.1.11.14) Se include oare în componența obiectul impunerii al regimului IVAO, venitul obținut din vânzarea unui bun în condițiile în care comercializarea lor nu constituie o activitate de bază a acestuia?