Comisia Europeană (CE) a plasat Italia pe lista statelor monitorizate pentru dezechilibre economice, din cauza îndatorării ridicate a statului şi competitivităţii scăzute, şi a avertizat Franţa că va rata ţinta de deficit bugetar dacă nu ia măsuri. Executivul UE a analizat economiile a 17 state UE despre care consideră că sunt afectate de dezechilibre economice. Regulile UE prevăd că dacă dezechilibrele sunt considerate excesive într-o ţară, aceasta trebuie să adopte măsuri de remediere a situaţiei suab supravegherea Comisiei sau riscă să fie amendată, scrie Reuters.

Datoriile cumulate ale statelor şi companiilor la nivel mondial au crescut cu peste 40%, la 100.000 de miliarde de dolari, de la apariţia primelor semne de criză financiară, în 2007, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale (BRI), transmite Bloomberg. Guvernele s-au îndatorat pentru a scoate ţările din recesiune, în timp ce companiile au profitat de nivelul scăzut record al dobânzilor pentru a atrage finanţare ieftină, se arată într-un raport trimestrial al instituţiei financiare internaţionale.

Preţul mediu al locuinţelor pe insulele greceşti preferate de turişti a scăzut cu aproximativ o treime faţă de 2008, oferind oportunităţi pentru achiziţia ca investiţie, potrivit cotidianului elen Kathimerini. În cazul proprietăţilor mari sau al locuinţelor de lux, preţurile sunt mai mici acum cu 40-50%, potrivit şefului Federaţiei Elene a Agenţilor Imobiliari, Ioannis Revythis.

Suedezii consideră că taxele plătite statului au scăzut prea mult în ultimii ani, cu impact asupra unor servicii, precum educaţia, iar nemulţumirea populaţiei afectează şansele în alegeri ale partidului actualuli premier, potrivit Wall Street Journal. "Premierul Suediei nu ar trebui să aibă motive de îngrijorare. Finanţele statului sunt solide, economia creşte, iar 2014 marchează două secole de la ultimul război în care a fost implicată ţara.

Europa este pregătită să devină următoarea superputere economică în deceniul 2020-2030, consideră analiştii economici europeni, care prezintă ca atuuri restructurarea masivă care are loc în zona euro, uniunea bancară care se pregăteşte şi apropierea politică a statelor din zonă.

Pornind de la recomandările preliminare ale misiunii FMI, vom trasa mult mai eficient direcțiile de eficientizare a politicilor de conformare fiscală voluntară, cu determinarea ariilor unde pot fi unificate forțele, cu mediul de afaceri, privind necesitatea amendamentelor legislative sau soluționării anumitor situații ce creează riscuri şi bariere în activitatea de afaceri în Moldova, a declarat Şeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul unei şedinţe cu participarea experților FMI și a reprezentanților Proiectului BRITE.

Dacă decide să dea curs ideii tot mai des vehiculate a reducerii dobânzilor la depozite sub 0%, Banca Centrală Euro­peană, gardianul zonei euro, ar intra pe un teren tatonat de prea puţini pentru a fi garantat succesul unei astfel de politici extreme cu efecte potenţiale negative pentru sistemul bancar european precum diminuarea profiturilor.

Jumătate dintre companiile din Grecia înregistrează întârzieri în privinţa salariilor, iar peste un milion de angajaţi sunt neplătiţi de cel puţin o lună, arată un studiu realizat de un institut al Confederaţiei Generale a Angajaţilor Eleni. "Fenomenul angajaţilor neplătiţi a început să se accelereze în toamna anului trecut. La început a fost o lună, apoi două, trei şi chiar până la un an", a declarat un oficial al Ministerului Muncii din Grecia, citat de cotidianul elen Kathimerini.

Spania a înregistrat creştere economică de 0,1% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea, după doi ani de recesiune, potrivit estimărilor băncii centrale de la Madrid, citate de Bloomberg. Revenirea economiei pe creştere oferă un nou sprijin eforturilor premierului Mariano Rajoy de a reduce deficitul bugetar şi rata foarte ridicată a şomajului, de circa 26%. Raportat la trimestrul al treilea de anul trecut, PIB a scăzut cu 1,2%. Datele prezentate de Banca Spaniei sunt preliminare şi au fost anticipate de analiştii consultaţi de Bloomberg.

Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat în urmă cu patru ani, va încerca în acest an să atragă finanţare de pe pieţe pentru a evita un nou bailout, încurajată de evoluţiile pozitive din Europa şi de scăderea costurilor de finanţare pentru statele de la periferia zonei euro. Ministrul elen al Finanţelor, Iannis Stournaras, a afirmat că guvernul va reveni pe pieţele financiare în acest an pentru a acoperi o parte din necesarul de finanţare, evitând astfel cel de-al treilea pachet de bailout.

Aproximativ jumătate din firmele din Grecia păcălesc fiscul într-un fel sau altul, potrivit inspectorilor fiscali eleni, care au efectuat verificări în întreaga ţară, relatează Associated Press, citat de Agerpres. În pofida campaniilor repetate ale diverselor guverne elene, frauda fiscală rămâne o problemă majoră în Grecia, o ţară extrem de îndatorată.

În temeiul art.11 alin.(2) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90-93, art.399) cu modificările şi completările ulterioare şi întru asigurarea metodologică a entităţilor în contextul punerii în aplicare de la 1 ianuarie 2014 a noilor Standarde Naţionale de Contabilitate,

Tranziţia entităţilor la noile reglementări contabile, care se efectuează benevol de la 1 ianuarie 2014 sau în mod obligatoriu de la 1 ianuarie 20151, condiţionează anumite efecte cu caracter fiscal. În prezentul articol se examinează unele aspecte de impozitare, care sînt conexate cu modificările în contabilitatea activelor materiale pe termen lung, denumite în noile acte normative contabile „imobilizări corporale”.

La 22 octombrie 2013 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr. 233–238) au fost publicate noile acte normative contabile care cuprind 16 Standarde Naţionale de Contabilitate (SNC), 2 Indicaţii metodice şi Planul general de conturi contabile. Aceste acte au fost aprobate prin ordinele Ministerului Finanţelor nr. 118 „Privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate” şi nr. 119 „Privind aprobarea Planului general de conturi contabile” din 06.08.2013 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 177–181 din 16 august 2013).

În această categorie de contribuabili-cheie au fost selectaţi tоţi contribuabilii, deserviţi de Direcţia marilor contribuabili – DMC- (ce în anul 2012 constituie 415 contribuabili şi, preventiv, 48,6% din veniturile BNP)), precum şi alţi contribuabili mari, cifra de afaceri anuală a cărora depăşeşte 50 milioane lei, deoarece toţi aceşti contribuabili necesită o abordare pe principii comune. Criteriile de selectare:

În conformitate cu prevederile statuate de art. 214 alin. (1) din Codul fiscal, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale. Întru asigurarea reducerii restanţei la buget prin încasarea acesteia în timp cît mai restrîns şi pe deplin, organul fiscal, în cadrul controlului fiscal total, urmează să elucideze şi să includă în actul de control următoarele aspecte ale administrării fiscale. Anterior emiterii deciziei privind efectuarea controlului fiscal, organul fiscal analizează fişa personală a contribuabilului, ce urmează a fi supus controlului, şi în cazul în care acesta admite restanţe la buget, în decizia privind iniţierea controlului fiscal se va efectua o înscriere, în partea ce ţine de controlul fiscal, cu reflectarea informaţiei privind restanţa la ziua iniţierii controlului fiscal. De asemenea, în cadrul controlului fiscal, organul fiscal urmează să constate identitatea restanţei, reflectate în evidenţa contabilă a entităţii economice, cu cea reflectată în fişa personală, inclusiv pe bugete şi pe tipuri de plăţi. La fel, în actul de control fiscal urmează a fi reflectate motivele admiterii restanţei, precum şi propunerile de înlăturare a acestora pe căile legal posibile de recuperare a arieratelor fiscale. Totodată, urmează a fi analizat fluxul de mijloace băneşti, atît în numerar, cît şi din conturile bancare, precum şi motivul nefolosirii acestor surse financiare întru stingerea restanţelor la buget, în cazul în care au fost constatate. Adiţional, urmează a fi analizat şi reflectat în actul de control aspectul privind datoriile bugetului faţă de contribuabilul controlat, în cazul în care acestea există, precum şi posibilitatea stingerii restanţelor din contul sumelor respective prin compensare sau altă metodă legală.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

Dezvoltarea serviciului „Declaraţie electronică” În vederea executării prevederilor art. 187 alin. (21) lit. a) din Codul fiscal (introdus prin Legea nr. 48 din 26.03.2011), au fost continuate lucrările de conectare gratuită a agenţilor economici la serviciul „Declaraţie electronică”. Astfel, pe parcursul semestrului I al anului 2012, prin intermediul SIA „Declaraţie electronică” au fost depuse 370 589 de declaraţii, ceea ce reprezintă 32% din numărul total declaraţii fiscale depuse. În scopul promovării şi extinderii sistemului de declarare fiscală la distanţă, prin utilizarea tehnologiilor informaţionale, şi avînd în vedere prevederile art. 187 alin.