Codul fiscal statuează dreptul funcționarului fiscal de a efectua controale asupra modului în care contribuabilii respectă legislația fiscală, de a efectua cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, precum și dreptul de a cere explicații și informații de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului (art. 134 din CF).   Una din metodele de efectuare a controlului fiscal la fața locului este verificarea operativă care, conform prevederilor CF, este caracterizată prin următoarele:

În conformitate cu pct. 85 din SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din 6 august 2013, în rîndul 010 “Venituri din vînzări” se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul activităţii operaţionale. Acesta cuprinde veniturile din:

În lucrările publicate la tema abordată în articolul dat s-a expus modul de contabilizare a proceselor care apar în avicultură odată cu utilizarea activelor biologice circulante în fazele de incubație, creștere a tineretului avicol,

Capitolul I Capitolul I, partea a II- a Capitolul II Capitolul III Capitolul IV

Conform prevederilor Regulamentului cu privire la inventariere, se permite compensarea plusurilor cu lipsurile de inventar pentru mărfurile cu aceiasi denumire. În cazul în care compania aprobă o lista de mărfuri resortate (ex: iaurt vişina, căpşuna; ceapa la kg sau ambalată) şi la inventariere compensează diferenţele pentru aceste mărfuri (pe acelaşi gestionar şi subdiviziune), se recunosc în scopuri fiscale aceste compensări? Care este tratamentul TVA aferent acestor compensări?

În cadrul ședinței Guvernului din 11 februarie 2019 a fost aprobat Regulamentul ce stabilește modul de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi nivelul doi, inclusiv ale UTA Găgăuzia, după apartenență — de stat sau locală, şi pe domenii — public sau privat. Regulamentul prevede că, în cazul în care pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, concomitent cu lucrările de delimitare a proprietăţii publice în mod masiv, se execută lucrări de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică, în mod selectiv, autorităţile responsabile informează executanţii lucrărilor despre necesitatea coordonării reciproce a materialelor de delimitare, în scopul neadmiterii erorilor de hotar.

Potrivit art.17 alin.(10) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, cu modificările şi completările ulterioare, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de provenienţă a acestora.

Împrumuturile de la fondator reprezintă sau nu venituri din activitatea operaţională? Fondatorul întreprinderii X a decis lichidarea entității. În condițiile art. 121 alin. (3) din Codul fiscal (CF), pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală se consideră:

Cu toate că P. P. „Monitorul Fiscal FISC.md” vine în sprijinul contabililor cu publicarea lunară a calendarului fiscal și reamintește data prezentării dărilor de seamă și de achitare a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, astăzi propunem o recapitulare a subiectului. Ținând cont de faptul că luni, 25 octombrie, este termenul-limită de prezentare a rapoartelor privind reținerea impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, TVA, accize etc., ținând cont de faptul că în activitatea cotidiană a contabililor apar diferite situații, recomandăm să examinați unele din articolele publicate de noi, selectate în funcție de darea de seamă.

Conform prevederilor p.32 alin.(3) din Standardul Naţional de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare” eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată până la sfârşitul perioadei de gestiune curente (dar după semnarea situaţiilor financiare pentru perioada în care s-a comis eroarea), se corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat eroarea. Corectarea erorilor contabile este condiţionată de faptul dacă acestea sunt semnificative sau nesemnificative. O eroare contabilă se tratează ca semnificativă, dacă ea, individual sau în comun cu alte erori din aceeaşi perioadă de gestiune, poate influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate în baza situaţiilor financiare.

În cadrul ultimei ședințe Executivul a aprobat proiectul hotărârii pentru modificarea Hotărârii nr.453/2010 a Guvernului cu privire la modul de stabilire a prețului inițial de vânzare a acțiunilor proprietate publică supuse privatizării.   Proiectul stabilește obligativitatea determinării prețului inițial de expunere spre vânzare a acţiunilor proprietate publică în cazul în care cota statului în capitalul social al societății depăşeşte 33,3%, în baza expertizei efectuate de către un evaluator independent în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare, iar în cazul în care cota statului este mai mică de 33,3%, preţul iniţial urmează a fi stabilit de către comisia instituită de Guvern sau autorităţile abilitate cu atribuţii de privatizare.

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Circa 80% din entitățile auditate de Curtea de conturi (CC) în anii 2018-2019 la capitolul administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public înregistrează nereguli la ținerea evidenței contabile, inclusiv la reflectarea cheltuielilor aferente remunerării muncii, uzurii/amortizării mijloacelor fixe; la contabilizarea activelor nemateriale și a valorii capitalului social al statului, terenurilor aflate în folosință, valorii creanțelor și a datoriilor; la aplicarea corectă a regulilor de recunoaștere și clasificare a bunurilor, precum și la efectuarea inventarierii etc.,

Serviciul Fiscal de Stat a intervenit cu modificări în Ordinul nr.13 din 4 aprilie 2017 cu privire la modul de eliberare a formularelor tipizate de documente primare cu regim special și în Regulamentul-anexă la ordinul indicat. Dacă în textul ordinului sunt incluse modificări de ordin redacțional (cum ar fi substituirea actului normativ în baza căruia este elaborat ordinul, din Ordinul Ministerului Finanţelor nr.50 din 15 martie 2017 cu Hotărârea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997), în conținutul Regulamentului autoritatea fiscală vine cu noțiuni noi.

Prima parte   Situațiile financiare   Reprezentanța/nerezidentul întocmește situaţii financiare în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii și prezintă situaţii financiare conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și Indicaţiilor metodice. În cazul modificării datei de raportare și prezentării situaţiilor financiare pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, reprezentanța/nerezidentul va dezvălui:

Contractele de arendă se înregistrează în registrul ținut de primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul sau alt bun agricol arendat. În registru se înscriu datele din contractele de arendă încheiate pe un termen de până la 5 ani inclusiv, modificările introduse în ele și încetarea acestor contracte. În Monitorul Oficial din 10 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 228 din 24 aprilie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a registrelor contractelor de arendă. Totodată, se abrogă Regulamentul provizoriu privind inventarierea bunurilor agricole arendate.

Rapoartele financiare ale Biroului Național de Statistică nu prezintă o imagine corectă și fidelă la situația din 31 decembrie 2017 în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. Concluzia este formulată de Curtea de Conturi ca urmare a realizării misiunii de audit a situațiilor financiare ale BNS. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare ale Biroului Național de Statistică încheiate la 31 decembrie 2017.

Prima parte Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprinde următoarele etape:1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea generală a elementelor contabile, întocmirea înregistrărilor de corectare, determinarea cotei curente a activelor imobilizate și datoriilor pe termen lung, care se reflectă în bilanţ în componenţa activelor circulante și respectiv a datoriilor curente;2) completarea formularelor situaţiilor financiare;3) întocmirea notei explicative la situaţiile financiare;4) aprobarea, semnarea și prezentarea situaţiilor financiare;5) reformarea bilanţului.