Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pe marginea multiplelor adresări parvenite atât din partea organelor fiscale teritoriale, cât şi din partea contribuabililor privind modul de confirmare documentară a achiziţiilor făcute de la persoanele fizice cetăţeni şi, în acest context, regimul aplicării dispoziţiilor art.24 din Codul fiscal, precum şi întru executarea Deciziei Consiliului Consultativ nr. 315 din 24 octombrie 2013, comunică următoarele.

În localitatea „X” sunt înregistraţi mai mulţi agenţi economici care practică activitate de morărit. Această activitate constă în prelucrarea produselor cerealiere (grîu, porumb, etc.) ale persoanelor fizice contra plată, cu eliberarea bonului fiscal. Urmează a fi incluse unităţile prin intermediul cărora se prestează astfel de servicii la categoria unităţilor de comerţ şi, respectiv, există în acest caz obligaţia de achitare de către agenţii economici a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială? În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) al Codului fiscal, subiecţi ai impunerii cu această taxă apar persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială.

/sau de prestări servicii de deservire socială? Este necesară primirea de la autoritățile administrației publice locale a autorizațiilor de funcționare pentru aceste obiecte?

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2012, cu impozitul pe bunurile imobiliare, reieşind din valoarea estimată, urmează a fi impozitate următoarele obiecte:

În legătură cu aceasta, apar următoarele întrebări: 1) Începînd cu care perioadă fiscală urmează a fi aplicate aceste completări, operate în Codul fiscal? 2) Rezultă din aceste completări că pentru bunurile imobiliare, subiecți ai impunerii asupra cărora apar gospodăriile țărăneşti (de fermier), obligațiile de calculare a impozitului şi de prezentare a dării de seamă se pune în sarcina serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale? 1) În conformitate cu modificările şi completările realizate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011,

Modificările operate la art. 188 alin. (4) din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 (publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012) au extins termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale corectate.

Înţelegem corect, că din 13 ianuarie 2012, obligaţia de achitare a taxei apare şi în cazul persoanelor juridice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător? Da, din 13 ianuarie 2012 subiecţi ai impunerii cu această taxă apar şi persoanele juridice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzători, proprietari de dispozitive publicitare, indiferent ce categorie de publicitate se amplasează pe aceste dispozitive. Totodată, obligaţia nu va exista dacă proprietarii acestor obiecte – autorităţi publice, instituţii finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţii necomerciale — vor transmite afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii în posesia şi/sau folosinţa unor persoane juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzători. În acest ultim caz, obligaţia de achitare a taxei va apare după posesorii obiectelor respective.

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

Activitatea Serviciului Fiscal de Stat, avînd la bază principiul „Funcţionarul fiscal în serviciul Contribuabilului”, este orientată spre asigurarea comodităţii contribuabililor în raportarea fiscală, minimizarea costurilor aferente acestui proces, sporirea conformării benevole şi promovarea civismului fiscal în rândul populaţiei. Toate aceste imperative au determinat implementarea unor schimbări calitative în gestiunea fiscală, fiind dictate inclusiv de diversitatea relaţiilor de cooperare, de perfecţionarea proceselor tehnologice şi mecanismelor de management, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi facilitarea interacţiunii SFS cu societatea civilă, mediul de afaceri şi autorităţile publice.

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru parcare sunt per-soanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care prestează contra plată servicii de parcare a mijloacelor de transport pe un teritoriu special sau în construcţii speciale (parcări), destinate garării şi păstrării mijloacelor de transport. Prin urmare, subiecţii unităţile comerciale ale cărora, pe lîngă comercializarea nemijlocită a mărfurilor, prestează consumatorilor servicii suplimentare de organizare a locurilor de parcare, nu apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru parcare.

Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012) au fost operate unele modificări la art. 188 alin. (4) din Codul Fiscal, care au permis excluderea restricțiilor din punct de vedere al perioadelor fiscale, pentru care pot fi prezentate declarațiile fiscale corectate. De asemenea este de menționat că, potrivit art. 264 alin. (2) din Codul Fiscal, termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) sau sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală, care stabilește obligaţia fiscală, conţine informaţii ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost prezentată.

La situaţia din 31 decembrie 2012 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 19 028,1 mil.lei (100,3% faţă de nivelul planificat). Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

Declaraţia de avere va trebui depusă numai de către persoanele fizice pentru care există elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală şi care intră în procedura de verificare fiscală, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu.

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare sînt persoanele uridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, care sunt roprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, precum şi deţinătorii drepturilor de posesie şi/sau de folosinţă asupra obiectelor destinate amplasării publicităţii exterioare, ai căror proprietari sunt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale — persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător.

Ideea principală relevată în ediţia nr. 5 (15) — a este focusată pe noile informaţii necesare pentru toţi cetăţenii, reprezentanţii businessului mic şi mijlociu, explicarea cât mai eficientă a aspectelor fiscal-contabile şi oferirea răspunsurilor la întrebările adresate de către cititorii revistei. Toate materialele publicate reflectă informaţii actualizate, veridice cu un grad înalt de plenitudine.

În conformitate cu art. 95 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări, obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare, nu reprezintă obiect al impunerii cu T.V.A… Prin urmare, pentru livrările respective nu survin careva obligaţii privind T.V.A…

Cel mai mare sindicat din Grecia a avertizat joi că se aşteaptă ca şomajul să rămână mai ridicat decât la nivelul de dinaintea crizei pentru încă 20 de ani şi a cerut ca creditorii internaţionali de salvare să permită guvernului să anuleze reducerile de salarii minime impuse anul trecut.

Factorul principal în fenomenul insolvabilității este responsabilitatea față de creditori. Interesele tuturor creditorilor în procesul de insolvabilitate sunt reprezentate de Adunarea creditorilor, precum și de Comitetul creditorilor.

La Reuniune au participat reprezentanți din 85 de state membre şi non-membre ale OCDE şi 4 organizaţii internaţionale – UE, Banca Mondială (BM), OCDE şi Comitetul consultativ pentru afaceri şi industrie pe lângă OCDE (BIAC). Obiectivele de bază ale Reuniunii s-au axat pe: discutarea a o serie de aspecte relevante privind preţurile de transfer şi evoluţia acestora,

Statele din zona euro trebuie să înfiinţeze un buget comun, să fie pregătite să piardă într-un anumit grad controlul asupra bugetului şi să pună la comun resursele pentru a înfiinţa un program de asigurare în caz de nevoie şi obligaţiuni comune, se arată într-un raport publicat de economiştii Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmit AP şi Bloomberg.