În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Pentru anul 2022 se planifică realizarea a 221 de lucrări statistice, ce vor asigura autoritățile publice, instituțiile academice și de cercetare, societatea civilă, mass-media, organizațiile internaționale, precum și alți utilizatori cu informație statistică relevantă și comparabilă la nivel internațional în domeniul economic, social, demografic și de mediu. Proiectul programului este propus pentru consultări publice de către Biroul Național de Statistică și poate fi examinat până la 30 septembrie curent.   Lista lucrărilor și cercetărilor care urmează a fi realizate de BNS pe parcursul anului viitor include 102 titluri de lucrări statistice, care vor avea la bază calcule statistice cu periodicitate lunară, trimestrială, semestrială, anuală și unică.

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

În urma modificărilor operate prin Legea nr.204/2021, în anul 2022 art. 901 din Codul fiscal sunt incluse noi prevederi.   Astfel, este majorată cota impozitului pe venit din câștigurile provenite de la jocurile de noroc, cu excepţia câştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depășește 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din CF (pentru anul curent cuantumul acesteia constituie 27000 lei).

Pentru contribuabili, reducerea amenzilor reprezintă o soluție eficientă de a diminua impactul financiar al amenzilor aplicate în urma controalelor fiscale. Codul fiscal oferă posibilitatea unei reduceri cu 50% a amenzilor în anumite condiții, facilitând astfel conformarea voluntară și reducând povara financiară pentru cei care își îndeplinesc obligațiile fiscale.

Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale. 

Potrivit normelor stabilite de Acordul de aplicare a Articolului VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerţ 1994 (GATT 1994), la care RM este parte, și prevederilor Legii nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997), sunt stabilite șase metode de determinare a valorii în vamă. Astfel, ar fi bine, mai întâi de toate, a clarifica în ce moment apare necesitatea de aplicare a metodei în baza costului unitar al mărfii sau altfel numită — ,,metoda deductivă”, prevăzută de art. 15 din Legii nr. 1380/1997.

Biroul asociat de avocați este persoană juridică și este supus regimului transparenței fiscale. Plata impozitului pe venit se face, prin intermediul biroului asociat de avocați, de către fiecare avocat și avocat stagiar care activează în cadrul biroului asociat de avocați, pentru venitul propriu, prevede noua redacție a art.31 alin (2) din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, care a intrat în vigoare la 14 iunie 2021. Modificările au fost aprobare prin Legea nr. 67/2021.   Amintim, conform art. 29 alin. (1) din, profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:

Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și deja solicită de la angajatori informația privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin. (6) şi (7) din același Cod, precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii acestuia, tot mai frecvent adresează întrebările ce țin de determinarea plafonului de 360 mii lei.   Ținând cont de solicitările contribuabililor ce sunt în proces de verificare a veniturilor obținute în perioada fiscală 2021 și determinarea venitului impozabil în scopul reflectării corecte în declarația CET18, recomandăm să examinați o serie de articole plasate pe paginile noastre ce vin în sprijinul persoanelor fizice.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

O întreprindere rezidentă de construcție a procurat un teren ce constituie proprietate comună a doi nerezidenți – soț și soție, cu scopul de a construi un bloc locativ. Cum urmează a fi efectuată reținerea impozitului pe venit din plățile acordate nerezidenților, luând în considerare că înstrăinarea a avut loc în baza contractului de vânzare-cumpărare ce prevede că plata mijloacelor bănești urmează a fi efectuată în rate fixe pe parcursul a 2 ani consecutiv?

Până la începutul lunii mai 2022 Serviciul Vamal își propune să aprobe procedura de declarare electronică a mărfurilor pentru regimurile vamale cu impact economic și destinațiile vamale zonă liberă, magazin „duty free”, reexport, reimport, distrugerea și abandon în folosul statului.  În acest sens a fost elaborat proiectul ordinului directorului Serviciului Vamal ,,Cu privire la procedura declarării electronică a mărfurilor în regimurile vamale cu impact economic, în destinațiile vamale zonă liberă, magazin ”duty free”, reexport, reimport, distrugere și abandon în folosul statului”.   Procedura stabilită în acest proiect de ordin, va permite continuarea modernizării procedurilor vamale prin ajustarea acestora

Serviciul Fiscal de Stat informează: contribuabilii persoane juridice și persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă sunt obligați să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit până la data 25 martie. Această obligație este stipulată de art. 83 alin. (2) din Codul fiscal al Republicii Moldova. În cazul contribuabililor vizați, impozitul pe venit se aplică aferent venitului obținut de aceștia din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova (cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul).

Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul fiscal).

În trimestrul III al anului 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016 a crescut importul de carburanţi şi energie electrică în expresie valorică cu 32,8% – până la $175,52 mil.

Agentul economic „Litera-Mold” SRL efectuează achitări sub formă de royalty în folosul diferitor persoane fizice pentru dreptul de autor. Vârsta beneficiarilor variază atât până la 60 ani cât și peste vârsta dată. Care este regimul fiscal al plăților respective și cum urmează a fi reflectate acestea în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)?

Persoanele fizice și juridice care produc, depozitează, prelucrează, sortează, ambalează, importă/exportă și comercializează fructe și legume în stare proaspătă vor asigura respectarea condițiilor de calitate a produselor, în conformitate cu standardele din domeniu. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea listei fructelor și legumelor proaspete supuse controlului și modificarea HG nr. 929/2009 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete.