Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

Sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova se confruntă cu anumite provocări ce țin de lipsa personalului calificat, precum și de programe educaționale ce ar spori competențele angajaților din domeniu. În acest context, autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul ordinului Agenției Achiziții Publice (AAP) cu privire la aprobarea Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice. Elaborarea cadrului normativ de reglementare a procesului de certificare, stabilirea instituției de învățământ pentru desfășurarea procesului de instruire, a programului de instruire și aprobarea candidaților vor fi puse în sarcina AAP.  

(6.7.8.1) Cine sunt scutiţi de plata taxei de piaţă ? (6.7.6.2) Cine poartă responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale şi pentru prezentarea dării de seamă la taxa de piață? (6.7.6.1) Care este termenul de achitare şi unde se achită taxa de piaţă?

În Monitorul Oficial de astăzi, 29 ianuarie 2021, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 08 din 11 ianuarie 2021 cu privire la modificarea Ordinului IFPS nr. 400 din 14 martie 2014. În scopul asigurării executării conforme a prevederilor art.133 alin. (1) pct.8) și alin. (2) pct.4) din Codul fiscal, ORDON:

Pentru implementarea în anul curent a proiectelor de interes local, în cadrul Programului bugetului civil lansat de primăria mun. Chișinău, vor fi alocate 3 mil. lei. Finanțarea va fi efectuată prin intermediul Procesului de bugetare participativă ce are drept scop promovarea ideilor inovative ale cetățenilor, cu un impact benefic pe termen mediu și lung, pentru locuitorii municipiului.   Obiectivul programului elaborat de autoritățile capitalei este axat pe creşterea gradului de asumare şi implicare a cetățenilor în procesul de dezvoltare a orașului, asigurarea transparenței, iniţierea și stimularea democrației participative.  

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021, aprobat în lectura a doua, prevede completarea art. 112 din Cоdul fiscal cu norme aferente statutului de plătitor TVA în cazul reorganizării entității.   Astfel, subiectul căruia, în cadrul reorganizării prin fuziune/dezmembrare/ transformare i-au fost transmise drepturi/obligații de către întreprinderea reorganizată deținătoare a statutului de plătitor de TVA, se va considera înregistrat în calitate de subiect impozabil cu TVA de la data înregistrării de stat a noilor persoane juridice, cu excepția reorganizării prin absorbție, pentru care data înregistrării în calitate de subiect al impunerii cu TVA este data înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei absorbante.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis să mențină la același nivel valorile principalelor instrumente de politică monetară. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este în continuare de 2,65 % anual. De asemenea, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight - 5,15% și, respectiv, 0,15% anual.

Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul fiscal).

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie 2020, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de contestarea actelor juridice ale debitorului în cadrului procesului de insolvabilitate. În continuare vom prezenta principalele amendamente.   Astfel, în perioada de observaţie, a procedurii de insolvabilitate, procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa acţiuni, inclusiv acțiuni reconvenționale, pentru anularea unor acte juridice1 încheiate de debitor (art. 104 alin. (1) din Legea nr.149/2012).

Pentru înființarea unei întreprinderi noi și crearea a cel puțin unui loc de muncă pentru șomerul beneficiar, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă poate fi solicitată o subvenție, mărimea căreia este în valoare de 50% din cheltuielile necesare inițierii unei afaceri, precum și pentru dotarea locului de muncă creat, dar nu mai mult de 10 salarii medii lunare pe economie pentru anul precedent (81075 lei).   La această măsură pot aplica persoane cu vârsta de minim 18 ani înregistrate cu statut de șomer la una din subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă,  care doresc să inițieze o activitate de antreprenoriat.

Subiecții şi obiectele impunerii cu taxele locale, baza impozabilă, modul de calculare şi de plată a acestora, termenele de achitare şi de prezentare a dărilor de seamă, inclusiv atribuțiile autorităților administrației publice locale  (în continuare – AAPL) la stabilirea lor sunt determinate de titlul VII al Codului fiscal (în continuare – CF). AAPL, reieşind din prevederile art. 292 alin. (2), art. 296 şi art. 297 alin. (1) din CF, sunt în drept să stabilească pe teritoriul administrat: • lista taxelor locale (toate sau numai o parte din cele prevăzute în art. 289 alin. (2) din CF - în funcție de posibilitățile şi necesitățile unității administrativteritoriale);

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 168 din 23 decembrie 2020 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2020. În conformitate cu prevederile art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, art.31 din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV/2003, art.38 din Legea contabilităţii nr.113-XVI/2007.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Deși obligativitatea și condițiile înregistrării în calitate de plătitor al TVA sunt specificate1 în art. 112 din Codul fiscal, aspectele ce țin de aplicarea prevederilor acestui articol în coroborare cu prevederile art.95 din CF încă mai generează întrebări, în special contribuabililor care urmează să se înregistreze drept subiecți impozabili cu TVA. Astăzi venim cu unele precizări și generalizarea reglementărilor în vigoare.   Ce presupune sintagma „perioada de 12 luni consecutive”.

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Cererea de intervenţie a organului vamal în cazul mărfurilor susceptibile de a aduce atingerea drepturilor de proprietate intelectuală se depune de către titularul dreptului respectiv la aparatul central al Serviciului Vamal în formă scrisă sau în formă electronică. Totodată, organul vamal poate solicita titularului informaţii referitoare la dreptul protejat până la notificarea acestuia despre o posibilă încălcare a dreptului de proprietate intelectuală.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 11 februarie a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale.

Organele de control vor oferi suport businessului mic în cadrul controalelor prin elaborarea materialelor documentare și ghidurilor destinate informării privind drepturile și obligațiile organelor de control, ale persoanelor supuse controlului, procedurilor de îndrumare și control și altor acte, care vor fi publicate obligatoriu pe pagina web www.controale.gov.md.   Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a unor acte legislative (Legea prevenției), prin care se propune un mecanism de profilaxie/ prevenție contra unor posibile abuzuri din partea organelor de control aplicate micilor antreprenori.