Pentru perioada fiscală aferentă anului 2018

1. (29.2.1.17) Se va considera drept facilitate impozabilă acordată de angajator compensarea cheltuielilor pentru închirierea unui automobil de către salariatul entității care a fost delegat în interes de serviciu? 2. (29.2.1.16) Constituie oare sursă de venit impozabilă compensarea cheltuielilor pentru hrană, cazare și transportare suportate de persoana fizică care activează în baza unui de contract de prestări servicii (fără a avea statut de angajat) și este delegată de către beneficiar peste hotarele Republicii Moldova?

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

Din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2019, vor fi efectuate către bugetele autorităților administrației publice locale transferuri cu destinație specială în sumă de 294,3 mii lei și alte transferuri curente cu destinație generală în sumă de 2604,5 mii lei, în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În Monitorul Oficial de vineri, 25 octombrie, a fost publicată Hotărârea nr. 498 din 23 octombrie curent privind repartizarea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Pentru perioada fiscală aferentă anului 2018

Delegarea în străinătate a funcționarilor publici se va efectua doar în baza actului administrativ al conducătorului autorității/instituției publice respective, fără a mai fi necesară coordonarea prealabilă cu secretarul general al Guvernului, cum era anterior. În Monitorul Oficial din 27 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 456 din 25 septembrie 2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova. Hotărârea mai prevede că informația privind vizitele oficiale și deplasările de serviciu în străinătate, inclusiv devizul și sursa de finanțare a cheltuielilor,

În primele 9 luni ale anului curent, suma încasărilor în numerar în sistemul bancar a constituit 90191 mil. lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit datelor, majorări s-au produs pentru următoarele tipuri de încasări: • de la întreprinderile care prestează alte servicii – cu 15,3%; • din vânzarea valutei străine persoanelor fizice – cu 12,2%; • de la comercializarea mărfurilor de consum, indiferent de canalul de desfacere – cu 8,5%;

La determinarea numărului mediu scriptic trimestrial de salariați, subiecții impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului nu au obligația de a include în efectivul de salariați persoanele aflate în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani şi/ sau concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani. Aceste și alte aspecte ce țin de determinarea obligației fiscale a taxei pentru amenajarea teritoriului sunt reflectate în articolul „Taxa pentru amenajarea teritoriului în cazul micșorării statelor de personal”, publicat în nr. (4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”.

Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 33 al Codului fiscal. Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice

Partea I

Ieri, 23 martie 2020, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, fiind adoptate, prin Decizia nr.3, un șir de măsuri urgente, inclusiv cele ce țin de amânarea termenilor de prezentare de către agenții economici a dărilor de seamă, dar și de instituirea moratoriului asupra efectuării controalelor. În continuare prezentăm detalii cu privire la decizia adoptată.

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

Impozitul pe venit de la plățile nedeclarate și neachitate la buget ar putea constitui cel puțin 1345,5 mii lei. Totodată, neconformitățile admise de agenți economici care au achitat salariul în plic sunt semnificative și pentru bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Acestea ar putea constitui 4252,9 mii lei. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe ale Curții de Conturi de la sfârșitul anului 2018, în care a fost prezentat raportul auditului conformității privind „Declarările salariale, a plăților la bugetul public național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor” în anii 2015-2017.

Persoanele ce reprezintă interesele statului în întreprinderea de stat vor beneficia de plata indemnizației lunare în formă fixă, stabilite de fondator conform art.24 din Legea salarizării nr.847/2002, în funcție de rezultatele economico-financiare anuale înregistrate și realizarea indicatorilor de performanță stabiliți întreprinderii respective, și o componentă variabilă, stabilită în temeiul art.5 alin. (1) lit. e) al Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de selectare și numire a administratorului, membrilor consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori al întreprinderilor de stat și condițiile de remunerare a acestora, propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

Pentru perioada fiscală aferentă anului 2018

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a publicat raportul de activitate pentru trimestrul I al anului curent. Astfel, în primul trimestru al anului 2019, inspectorii de muncă au efectuat 302 controale la entitățile cu un număr de 19292 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 191 controale și 111 – în sectorul privat. Din numărul total, 188 constituie controale planificate (dintre care 137 în sectorul public și 51 în sectorul privat) şi 114 au fost inopinate (din care 54 în sectorul public și 60 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 1936 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din municipiul Chișinău în trimestrul IV al anului 2018 a constituit 8385,5 lei, sporind faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 14,7% şi depăşind media pe ţară cu 20%. Datele sunt indicate în publicația «Situaţia social-economică a municipiului Chişinău în ianuarie-decembrie 2018», elaborată de Biroul Național de Statistică. Astfel, în sfera bugetară salariul mediu lunar a constituit 8203,6 lei, cu 16,8% mai mult faţă de trimestrul IV 2017, iar în sectorul real acest indicator a constituit 8422,9 lei şi s-a mărit cu 14,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 se estimează la nivel de 23,17 mld. lei, creșterea fiind cu 1,74 mld. lei sau 8,1% în raport cu veniturile aprobate pe anul 2019. Aceasta prevede proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, propus pentru consultări publice. Conform proiectului, față de veniturile și cheltuielile totale precizate pe anul curent, acestea vor crește în anul viitor cu 1,3 mld. lei sau cu 6%. Ponderea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în PIB este estimată pentru anul 2020 la nivel de 10,2%.

Conform art.33 din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea prevăzută la alin. (1) sau (2) al articolului menționat. Potrivit pct. 18 și 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin HG nr.697 din 22.08.2014, dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul

Pentru perioada fiscală aferentă anului 2018