Persoana fizică nerezidentă, prin intermediul rețelelor de socializare, a prestat agentului economic servicii de publicitate, postând pe profilul său produsele agentului economic rezident. Urmează oare agentul economic să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din plățile efectuate în folosul nerezidentului?

Deoarece în practică apar mai multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu, în ediția nr. 7(70) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vă propunem un articol complex în care sunt examinate prevederile actelor normative din domeniu, dar și oferite exemple practice. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.

 Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:          a) un loc de conducere, o subdiviziune, un oficiu, o fabrică, o uzină, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole; 

Din Registrul de stat al persoanelor juridice, precum și din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali vor fi radiate 702 persoane juridice inactive și întreprinzători individuali inactivi,  în privința cărora de către Agenția Servicii Publice (ASP) din oficiu a fost inițiată procedura de radiere.   Lista persoanelor juridice inactive radiate a fost publicată în Monitorul Oficial din 12 martie curent. Cererile și creanțele creditorilor pot fi depuse în termen de 2 luni la Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept al ASP.  

Dezvoltarea în continuare a regulilor și normelor de evidență contabilă în sistemul bugetar, precum și perfecționarea și integrarea sistemelor informaționale de evidență contabilă în scopul îmbunătățirii raportării financiare sunt scopurile elaborării proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară” și a Regulamentului privind modul de utilizare a Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară”.   Procesul este inițiat de Ministerul Finanțelor, în contextul realizării Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.573/2013.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul regulamentului privind procedura de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale pentru achitarea impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii. Documentul vine drept act ce va permite implementarea prevederilor pct.15 din Decizia nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale, aprobată la 8 aprilie 2021.   Conform proiectului, solicitarea de prelungire a termenului se efectuează prin depunerea unei cereri (forma PTDA-2021 – Cererea privind prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale, care este parte component a proiectului regulamentului),

Unităţile şi persoanele fizice care nu cad sub incidenţa Legii nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali sînt obligate să se înregistreze, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casa Naţională de Asigurări Sociale unde îşi au adresa juridică, amintește CNAS reglementările art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.   Astfel, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, pentru înregistrare ca plătitori de contribuţii

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?

Entitatea „B” se reorganizează prin absorbție, fiind absorbită de către Entitatea „A”. Finalizarea procedurii de reorganizare are loc în luna septembrie 2020. Ținând cont de faptul că în urma reorganizării Entitatea „B” încetează să mai existe și toate obligațiunile și creanțele acesteia  trec la Entitatea „A”, solicităm răspunsul la următoarele întrebări:   1. Survine obligația de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (VEN12) pentru Entitatea „B”? 2. Cine are obligația de prezentare a Notelor de informare forma IALS18 pentru perioada de până la reorganizare?

În cazul în care angajata iese în concediu de maternitate și, ulterior, de îngrijire a copilului cu al treilea copil consecutiv (deci, în total au trecut deja 6 ani, perioadă în care angajata este în concediu) și acum iarăși a ieșit în concediu de maternitate (cu 2 zile înainte de expirarea concediului de îngrijire a copilului până la 3 ani), este posibil să fie concediată? Din câte cunosc, angajatorul nu are dreptul sa o concedieze, dar mi s-a zis că, după 6 ani, apare acest drept. Răspunsul la această întrebare este reglementat de alin. (2) din art. 86 și art. 251 din Codul muncii (CM). Astfel, este stabilit că nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediile de odihnă

Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pentru certificatele de concediu medical prezentate în anul 2021 pentru perioadele anului 2020 se stabileşte indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului cu respectarea prevederilor legale şi se declară în luna de calcul în tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC21 cu utilizarea categoriilor persoanelor asigurate, după caz „15311 – Persoană care a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă, achitată din contul angajatorului”, „15321 – Persoană care a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă sau boală profesională, achitată din contul angajatorului” şi se indică perioadele la care se referă.

Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) din Codul fiscal (în vigoare începînd cu 01.01.2020) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală la determinarea impozitului pe venit.    Conform prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, dreptul la acordarea sau anularea scutirilor se acordă doar la cererea angajatului.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31.03.2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021.   În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispoziția nr.1 și Dispoziția nr.2 a CSE au fost adoptate următoarele măsuri:

Informaţia care se conţine la contul personal de asigurări sociale, de regulă, este utilă pentru persoanele asigurate care întrunesc condițiile de stabilire a unui drept social (pensie, indemnizaţie) pentru a verifica corectitudinea contribuţiilor de asigurări sociale calculate și plătite la bugetul asigurărilor sociale de stat.   Totodată, pe parcursul ultimelor perioade, extrasul din contul personal mai este solicitat și de către angajator pentru confirmarea stagiului de cotizare în cazul necesităţii stabilirii indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă din mijloacele angajatorului pentru primele 5 zile de îmbolnăvire în cazul bolilor obișnuite.

Conform prevederilor art. 2162 alin. (4) din Codul civil, ţinîndu-se cont şi de prevederile art. 17 din Codul fiscal, prin derogare de la alin. (3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului, pe care cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului, trec la moştenitor.

Codul civil al RM (CC) prevede dreptul persoanei juridice de a se reorganiza. Conform art.204 alin.(1) din CC, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare.     Aici oferim principalele noțiuni necesare pentru o mai bună asimilare a informației ce va urma. Astfel, fuziunea se realizează prin contopire sau absorbţie.

SRL „I” şi Gheorghe S. s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „S” şi Nicolae T., intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat, prin care au solicitat obligarea administraţiei SA „S” să-i elibereze reclamantului facturi fiscale pentru lunile iunie — august 2017, în sumă de 6477 lei, încasarea în favoarea acestuia a sumei de 1799,26 lei prejudiciul material, încasarea de la SA „S” şi Nicolae T. (în mod solidar) în beneficiul persoanei juridice şi, suplimentar, în beneficiul lui Gheorghe S., a câte 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea acțiunii reclamanţii SRL „I” şi Gheorghe S. au invocat că, pe parcursul anilor 2013-2017, SRL „I” a procurat materiale de construcţii de la magazinul SA „S”, iar la sfârşitul fiecărei luni angajaţii reclamanții prezentau

Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.