Primăria municipiului Chișinău a elaborat și propune spre consultare proiectul de decizie cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2022.   Potrivit notei proiectului, în cadrul Memorandumului de înțelegere încheiat între Primăria mun. Chișinău și programul USAID ,,Comunitatea Mea" experții internaționali, în baza analizei efectuate a sistemului taxelor locale, au recomandat ajustarea anuală a cotelor taxelor locale la rata inflației a anului anterior.  Astfel, se propune actualizarea cotelor taxelor locale stabilite pentru anul viitor cu 3,8%, corespunzător ratei inflației pentru anul 2020.

Pentru a nu afecta drepturile persoanelor asigurate la stabilirea drepturilor sociale ale persoanelor asigurate, în special, a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale solicită ca informaţia prezentată de angajatori despre contribuţiile calculate şi achitate angajaților să fie înscrisă corect în Darea de seamă IPC21, cu depunerea operativă a acesteia în mod electronic sau pe suport de hârtie, după caz, deoarece legislaţia prevede termene concrete de stabilire a prestaţiilor sociale de către CNAS.   Totodată, CNAS reaminteşte angajatorilor că aceștia urmează să prezinte Dările de seamă IPC 21 în termene cât mat restrânse.

Conform art.93 pct.3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmiterea a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială.    Potrivit art.93 pct.6) din Codul fiscal, livrare impozabilă reprezintă livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

În articolul respectiv voi prezenta regulile generale de înregistrare în contabilitate a bunurilor transmise de către autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile bugetare și primite în gestiune economică de către entitățile cu proprietate publică (întreprinderile de stat, municipale, și alte entități similare, inclusiv instituțiile publice cu autonomie financiară).

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Subiecții și obiectele impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar, baza impozabilă, procedura și principiile stabilirii cotelor de impunere, de acordare a înlesnirilor, precum și modul de calculare, termenele de achitare și de prezentare a calculelor corespunzătoare impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar sunt determinate de titlul VI al Codului fiscal (CF) și de Legea nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal (în continuare – Lege).

Serviciul Fiscal de Stat precizează prevederile Instrucţiunii privind modul de expediere şi recepţionare a documentelor prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice (SIA CCDE), aprobată prin Ordinul SFS nr.582/2020.   Astfel, autoritatea fiscală indică expres că SIA CCDE oferă posibilitatea înregistrării informaţiilor parvenite de la participanți la sistem, după caz, despre deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor bancare/de plăţi ale persoanelor fizice rezidente (completare prin Ordinul SFS nr.257 din 14 mai 2021) ale persoanelor fizice şi juridice străine care nu dispun de obiecte impozabile, nu au obligaţii fiscale şi lipsesc în SISFS,

Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Întreprinderea noastră este beneficiar al unui proiect de asistență tehnică, care cade sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte. Din anumite motive, la efectuarea procurării, furnizorul a eliberat o factură fiscală în care a aplicat TVA la cota de 20%, conform căreia a și fost efectuată achitarea. Este oare posibilă restituirea din buget a TVA întreprinderii noastre, în calitatea sa de beneficiar al proiectului de asistența tehnică, ținând cont de faptul că art. 104 lit. c1) din Codul fiscal (CF), prevede că livrările în cadrul realizării proiectelor de asistență tehnică sunt scutite de TVA cu drept de deducere? 

În conformitate cu art. 92 alin. (3) din Codul fiscal (CF), persoanele care sunt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art. 6918 și art. 88–91 din CF, cu excepţia impozitului reţinut pentru câștigurile de la loterii și/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câștig nu depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat (SFS), până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Guvernul a realizat în anul precedent 66% din acțiunile planificate, 30% din acțiuni se află în curs de realizare, iar alte 4% nu au fost realizate, principala cauză fiind situația epidemiologică provocată de virusul SARS-Cov-2, comunică Cancelaria de Stat. Domeniile prioritare de acțiune au vizat protecția socială și ocrotirea sănătății cetățenilor, dezvoltarea unei economii durabile, îmbunătățirea sistemului sanitar și educațional, asigurarea ordinii publice, managementul eficient al finanțelor publice etc.

Consiliul permanent privind restructurarea şi dezvoltarea economiei naționale, politici financiare, fiscale şi venituri s-a reunit în ședință, la care au participat, în calitate de invitați, reprezentanții Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și ai Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale, fiind examinată propunerea OIM privind direcționarea suportului pentru elaborarea recomandărilor de politici economice și sociale în vederea unui răspuns socio-economic la criza pandemică de COVID-19. Discuțiile s-au axat pe activitățile ce urmează a fi desfășurate în cadrul proiectului implementat de către OIM pentru consolidarea dialogului social tripartit, având ca finalitate stabilirea propunerilor pentru intervenții de politici pentru reducerea impactului pandemiei în domeniul economic și social.

Are obligația asociația de coproprietari în condominiu de a calcula impozitul pe bunurile imobiliare pentru terenurile aferente blocurilor locative și de a prezenta Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ17), în circumstanțele în care, conform informației prezentate de autoritățile administrației publice locale, blocurile locative nu sunt supuse evaluării în scopul impozitării, iar prin Legea nr. 268XVI din 28.07.2006 a fost abrogat art. 13 „Plata impozitelor” din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913/2000? 

Subiecți al subvenției pentru crearea locurilor de muncă vor deveni persoanele fizice care prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă, prevede proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1145/2017 (în continuare – proiect), prin care a fost aprobat Regulamentul privind subvenționarea creării locurilor de muncă.   Necesitatea operării modificărilor este condiționată de analiza informației prezentată de Ministerul Finanțelor privind mersul implementării mecanismului de subvenționare în perioada 2018- 2019, fiind constatat că la el au aplicat nouă agenți economici (sau 0,19% din numărul întreprinderilor din industria prelucrătoare), dintre care doar o singură companie a reușit să îndeplinească criteriile de eligibilitate1.