Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și în anul 2019. Scopul acțiuni este asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-martie curent, 1 032 de persoane fizice au înregistrat 3 135 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile de deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

Pe parcursul perioadei fiscale entitatea – rezident al parcului pentru tehnologii informaționale a trecut la regimul standard de impozitare. Cum urmează a fi impozitate plățile salariale ale angajaților calculate pe perioada aplicării regimului special de impozitare, dar achitate în perioada aplicării regimului standard de impozitare?  

  În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (4) din Codul fiscal, agenții economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

(29.3.1.28) Urmează persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției să rețină un impozit pe venit la sursa de plată din plățile direcționate în folosul persoanei fizice care transmite în locațiune un bun mobil? Apare obligația de a înregistra contractul încheiat la subdiviziunea SFS?

(29.1.10.6) Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal?

Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33 din Codul fiscal îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din CF. Prevederea completează Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale:

Modul de completare a Declarației privind impozitul pe venit al persoanelor juridice (forma VEN12) este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153 din 22 decembrie 2017.

Un agent economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului, care este înregistrat provizoriu în Registrul de Stat al Întreprinderilor, intenționează să încheie un contract de prestări servicii cu o entitate din Italia. În scopul beneficierii de prevederile Convenţiei privind evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova și Republica Italiană, agentul economic urmează să prezinte organelor fiscale italiene un Certificat de rezidență. În acest sens, urmează oare a fi eliberat Certificat de rezidență (Forma 1-DTA17) de către SFS al RM agentului economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului?

Legislația în vigoare prevede expres obligația prezentării, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, beneficiarilor acestor plăţi (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art.901 şi art.91 alin.(1) din Codul fiscal) a informaţiei privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin.(6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii (în continuare – Informație) (art.92 alin. (4) din CF).  

Cu privire la declararea categoriei persoanei asigurate 171 Una din întrebările abordate de către contabilii din cadrul întreprinderilor rezidente a parcurilor IT ţine de utilizarea categoriei persoanei asigurate 171 la declararea contribuţiilor de asigurări sociale în Darea de seamă IPC21. Categoria 171 „zile de odihnă şi sărbătoare” are scopul de a indica motivul lipsei venitului asigurat al persoanelor angajate în anumite perioade. La reflectarea categoriei 171 în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 pentru categoria prenotată

Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.   În tabelul nr.2 al dării de seamă (forma IPC21), a aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind evidența nominală a asiguraților.     În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.    Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC21).

 Urmare prezentării de către cetățeanul X a Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 la data de 25 martie 2021 s-a constatat o sumă a impozitului reținută în plus în mărime de 1500 lei și, respectiv, cetățeanul dat a înaintat SFS la aceeași dată o cerere de rambursare a impozitului achitat în plus. În ce termen va putea beneficia persoana respectivă de restituire a impozitului pe venit? Termenul-limită de prezentare a Declarație persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 pentru persoanele care au această obligație este de 30 aprilie 2021.

În contextul modificărilor operate prin Legea nr. 257/2020, în unele acte normative, în special la Legea nr.1417/97 și Legea nr. 1054/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului III și IV al Codului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință următoarele. Începând cu 1 mai 2021, intră în vigoare modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care stipulează faptul că întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

În conformitate cu prevederile art.176 din Codul fiscal contribuabilul este în drept de restituire a sumei plătite în plus. Cererea de restituire a sumelor plătite în plus poate fi depusă în termen de 6 ani din data apariției lor conform art.266 din Codul fiscal.     De asemenea, în conformitate cu prevederile art.34 alin.(2) din Codul fiscal persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în acest articol, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutirea personală.

Activitatea de întreprinzător în baza patentei este reglementată de Legea nr. 93/1998, potrivit art.1 alin.(1) al căreia definește patenta de întreprinzător drept un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.   Titular de patentă poate fi orice cetățean al RM cu capacitate de exercițiu, orice cetățean străin sau apatrid, care locuiește permanent în RM și are dreptul să desfășoare activitate de întreprinzător, a declarat despre intenția sa de a procura patentă și corespunde cerințelor de calificare necesare acestui gen de activitate.