Intermedierea închirierii de locuinţe, conform art. 1673 alin. (1) din Codul civil (CC), este contractul prin care o parte (intermediar locativ) se obligă să intermedieze ori să indice celeilalte părţi ocazia de a încheia un contract de închiriere a unei locuinţe și se aplică dispoziţiile generale în măsura în care din normele stabilite nu rezultă altfel. Regulile privind contractele de intermediere locativă nu se aplică contractelor care au drept obiect intermedierea închirierii de locuinţă pentru turişti.

În temeiul pct.9 subpct.11) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.329, art.801), precum și a art.XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.456 - 459, art.813),

În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

Prin Legea nr.187/2025 pentru modificarea unor acte normative au fost aprobate modificări la Codul fiscal care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, prin care se permite deducerea cheltuielilor suportate

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

La momentul actual Societățile cu Răspundere Limitată (SRL) constituie cea mai utilizată formă de desfășurare a activității de întreprinzător înregistrate în Republica Moldova, fiind determinată de procedura relativ simplă de înregistrare, precum și de posibilitatea creării acestei forme organizatorico-juridice de către asociatul unic. Totuși, indiferent de numărul de asociați, SRL și asociații acesteia, în raporturile de interdependență, precum și în relațiile cu terții sunt priviți ca subiecți distincți cu drepturi și obligații distincte.  

Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2024.

Modul de calculare a salariului mediu se aplică la calcularea salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, atât pentru angajații de bază, cât și pentru cei care prestează munca prin cumul la entități, în organizații și instituții, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică. Mai multe despre calcularea salariului mediu veți găsi în ediția nr. 7(55) a Publicației Periodice „monitorul fiscal FISC.md”, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul intitulat „Ghidul cu privire la calcularea salariului mediu” este disponibil în rubrica Contabilitate practică și este elaborat de Marina Brihuneț.

În primele patru luni ale anului 2019, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 7840,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale la nivel de 36,1%, potrivit informației publicate de Casa Națională de Asigurări Sociale. Totodată, cheltuielile BASS în perioada raportată au fost executate în sumă de 7472,9 mil. lei sau 34,4% comparativ cu suma anuală precizată de 21732,8 mil. lei. Indicatorul este mai mare cu 1197,6 mil. lei sau cu 19,1% față de cel înregistrat în perioada similară a anului precedent.

Indicatorii din situațiile financiare individuale ale agenților economici – entități comerciale și organizații necomerciale pot fi vizualizați prin intermediul unei aplicații lansate în regim de pilotare de către Biroul Național de Statistică, anunță autoritatea. Astfel, prin intermediul aplicației vor putea fi vizualizați următorii indicatori: • Venituri din vânzări • Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) • Profit (pierdere) până la impozitare • Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune

Începând cu 1 ianuarie 2023, prin modificările operate în legislația fiscală prin Legea 356/2022, în Codul fiscal s-a introdus o reglementare nouă aferentă amânării achitării impozitului pe venit pentru unele categorii de contribuabili - art.87 alin.(1/1).

Valoarea nominală maximală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare se va majora, din 1 ianuarie 2020, cu 10 lei și va fi cuprinsă între 35 și 55 de lei. Normă se conține în Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020), votată în parlament în lectura finală astăzi, 19 decembrie. Totodată, modificările aprobate la Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/2017) prevăd expunerea în redacție nouă a alin. (4) al art. 5 („Numărul și valoarea tichetelor de masă”), care

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă) nr. 156 din 06.07.2007, serviciul civil se îndeplineşte în instituţii publice sau societăţi comerciale care desfăşoară activităţi pe teritoriul naţional, în domenii de asistenţă socială şi medicală,

Este oare necesar ca instituțiile de învățământ sa prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care acestea nu au obligații aferente impozitului? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să examinăm cadrul normativ în vigoare. Art. 15 alin. (1) din Codul educației (CE) definește tipurile de instituţii de învăţământ în conformitate cu structura învăţământului1.

Din 1 iulie 2023 activitatea în bază de patentă urmează a fi înlocuită cu un regim fiscal simplificat – activitatea independentă. Astfel, toți cei care fac comerț cu amănuntul în piețe sau unități comerciale au obligativitatea de a trece la acest regim fiscal. Pentru a simplifica procesul de tranziție Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a identificat mai multe soluții care să le permită comercianților să-și continue activitatea.

În anul viitor bugetul asigurărilor sociale de stat va avea, atât la venituri, cât și la cheltuieli 23,4 mld. lei. Ieri, 5 decembrie, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat. După cum a menționat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, creșterea veniturilor BASS pentru anul 2020 se estimează cu 9,6% comparativ cu veniturile aprobate pentru anul curent. Totodată, în structura veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat, resursele generale vor constitui 63,6%, iar transferurile de la bugetul de stat — 36,4%.

Pentru implementarea măsurilor din subprogramul Protecția persoanelor în etate vor fi acordate mijloace suplimentare în sumă de 7637,3 mii lei, iar cheltuielile pentru subprogramul Protecţia familiei şi copilului vor fi majorate cu 29797,7 mii lei. Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre privind redistribuirea unor alocaţii aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. După cum a menționat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, redistribuirile au loc în contextul examinării executării BASS pentru anul 2019, precum și a necesarului de mijloace financiare estimate pentru plata unor prestații pentru următoarele luni și luând în calcul analiza dinamicii contigentului de beneficiari și mărimea medie a prestației.

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?