Are dreptul nerezidentul care desfășoară activitatea de întreprinzător prin intermediul reprezentanței permanente se aplice regimul special de impozitare pentru intreprinderile mici și mijlocii (4%)?

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Conform art. 1375 Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 90¹ din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în marime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfaşoara activitate de întreprinzator, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.       

Are dreptul contribuabilul la scutire pentru persoana întreținută, dacă aceasta a muncit pe parcursul vacanței de vară ca zilier la o gospodărie țărănească (GȚ)?   Potrivit art. 35 alin. (1) și (2) din CF contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 9000 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilități severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 19 800 de lei anual.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent se vor majora cu 138 978,5 mii lei și vor constitui 27,6 mld. lei, modificările fiind necesare în contextul promovării măsurilor de susținere a angajatorilor și salariaților în situația de criză provocată de pandemia COVID-19, dar și pentru susținerea familiilor defavorizate, prin consolidarea programului de ajutor social, ca urmare a majorării tarifelor la gazele naturale și energia termică.   Pe agenda Parlamentului este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

Ministerele, Cancelaria de Stat, autoritățile administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență vor utiliza Serviciul guvernamental de livrare (MDelivery) pentru livrarea către persoanele fizice și juridice a rezultatelor prestării serviciilor publice admise pentru livrare.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea regulamentului de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de livrare (MDelivery) a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali.

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

Dat fiind faptul că actele normative din domeniul contabilității și raportării financiare nu prevăd reguli speciale privind particularitățile contabilității în Asociațiile de proprietari din condominiu, în contextul legislației existente în vigoare, în continuare va fi analizat modul de organizare și ținere

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul.

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Când trebuie de întocmit actul de achizitie a serviciilor de locațiune, dacă achitarea pentru acestea se face după termenul stabilit de părți?   Prin contractul de locaţiune, care trebuie să fie întocmit în scris, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 Cod civil CC)). Termenul locațiunii nu poate depăși 99 de ani.  

Ținând cont de faptul că Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) nu sunt incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control, obligativitatea de instalare a ECC se extinde asupra tuturor unităților structurale ale AEÎ: oficiu central, filială sau reprezentanță, unde sunt amenajate locurile de lucru al casierului, operatorului-casier sau contabilului-casier pentru primirea și păstrarea temporară a mijloacelor bănești.   În articolul „Particularitățile contabilității tranzacțiilor efectuate de către AEÎ cu aplicarea echipamentelor de casă și de control” publicat în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorii, Vasile Bucur și Valeriu Iașan, menționează că

Guvernul va stabili modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului Național de Mediu (la momentul de față – Fondul Ecologic Național), iar finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se vor realiza în baza principiilor eficienței, echității și egalității de tratament, durabilității și transparenței, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative inclus pe agenșa Parlamentului RM.   Documentul prevede expunerea în redacție nouă a capitolului VIII din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, conținutul căruia va fi extins de la patru la opt articole. Acesta va reglementa constituirea Fondului Național de Mediu (FNM) și sursele financiare de constituire

Suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 alin.(2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia. (pct. 12 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014).

Prevederile Codului Civil nu interzic realizarea activului entității unei persoane fizice, inclusiv persoanei fizice – fondatorul entității respective. Totodată, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Cod, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a decis să înceteze activitatea. Dat fiind faptul că situația  financiară pentru anul de gestiune permite repartizarea profitului nerepartizat pentru anul 2021,  sub formă de dividende, acestea au fost repartizate în conformitate cu decizia adunării generale a  acționarilor. Concomitent, au fost realizate bunurile  imobile ce le deținea entitatea. Urmează acestea a  fi incluse în obiectul impunerii în condițiile în care  comercializarea bunurilor nu constituie o activitate de bază a subiectului? Care declarație urmează a fi depusă, dat fiind faptul că formularul SIMM20  nu permite reflectarea cheltuielilor și veniturilor  obținute în proces de lichidare?

Conform prevederilor Codului civil, toate obligațiile civile se impart în 2 categorii: contractuale și necontractuale (obligații civile delictuale). Obligațiile contractuale iau naștere din contracte, adică din acordul părților, pe cînd cele