Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mănâncă peste 60% din banii populaţiei. Un român cheltuie lunar pe mân­care şi băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar.

IFS teritoriale Direcţia administrarea contribuabililor mari Cu privire la aplicarea T.V.A. la restituirea grîului alimentar eliberat din rezervele materiale de stat potrivit Hotărîrii Guvernului nr.113 din 02.03. 2011 Conform Hotărîrii Guvernului nr. 113 din 2 martie 2011 cu privire la eliberarea grîului alimentar din rezervele materiale de stat (Monitorul Oficial nr. 31-36/140 din 04.03.2011), Agenţia Rezerve Materiale este autorizată să elibereze din rezervele materiale de stat grîu alimentar întreprinderilor de panificaţie, iar beneficiarii finali vor efectua restituirea grîului alimentar pînă la 01.09.2011.

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în noiembrie 2013 faţă de octombrie 2013 a constituit 100,8%, iar faţă de noiembrie 2012 – 104,9% (informativ: în noiembrie 2012 faţă de octombrie 2012 IPC a marcat 100,5% şi faţă de noiembrie 2011 – 103,7%).

Biroul Naţional de Statistică informează că, preţurile producătorului (preţurile medii de vînzare la produsele agricole de către întreprinderile agricole1) în ianuarie-septembrie 2013 au scăzut faţă de perioada respectivă a anului 2012 cu 15,5%.

Biroul Naţional de Statistică informează că, în trimestrul I 2014 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1650,0 lei, fiind în creştere cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 0,3%1. Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 42,6% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind practic la nivelul trimestrului I 2013 (vezi anexa, tabelul 1).

Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2013 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1612,3 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,9%1. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 1747,0 lei sau cu 6,4% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe –1641,7 lei şi cu 12,8% mai mult comparativ cu mediul rural – 1549,4 lei.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2013 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1681,4 lei, fiind în creştere cu 11,4% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 6,5%1.

Aceasta este declaraţia Viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Valeriu Lazăr la întrevederea de astăzi cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale în cadrul Comisiei Europene şi Isabella Combez, reprezentantul Direcţiei Generale Dezvoltare și Cooperare — EuropeAid (DG DEVCO).

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2013. Situaţia demografică La începutul anului 2014 în Republica Moldova locuiau 559,5 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, ce constituie circa 15 la sută din numărul total al populaţiei stabile. Aproximativ două treimi din numărul total al vîrstnicilor locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, se constată că fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,7% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani.

Pe parcursul săptămânii trecute, colaboratorii IFS Hînceşti au desfășurat o serie de activități orientate cu preponderență asupra realizării veniturilor la Bugetul public național.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul III 2013 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1755,5 lei, fiind în creştere cu 16,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 12,1%1. Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 41,9% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de trimestrul III 2012 cu 0,4 p.p. (vezi anexa, tabelul 1).

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată stabilește că acesta trebuie să ducă la o neutralitate concurențială. Directiva stabilește o cotă standard minimă de 15%, iar cotele reduse se fixează ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5%.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.