Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

Aspecte generale   Organizație necomercială (ONC) reprezintă o persoană juridică al cărei scop este altul decât obţinerea de venit şi care este înregistrată în modul prevăzut de legislaţie. ONC sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut. Venitul obţinut de ONC se utilizează doar în scopuri statutare concrete pentru organizarea şi realizarea obiectivelor acesteia şi nu poate fi distribuit fondatorilor, membrilor sau angajaților organizației.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) menționează că prețurile globale la alimente au crescut pentru a treia lună consecutiv, în iulie creștereа fiind determinată de cotațiile mai mari la cereale, zahăr și produsele lactate.

Pe parcursul perioadei ianuarie-august 2017, întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs cu 1,4% mai multe bunuri, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Biroul Național de Statistică a publicat în Monitorul Oficial din 17 noiembrie indicii prețurilor de consum pentru luna octombrie 2017 față de decembrie 2016, potrivit cărora, aceasta este de 7,9%.

La finalul lunii iunie 2019, autoritățile Române și cele din Republica Moldova au semnat patru contracte de finanțare pentru proiectele mari de infrastructură care vor primi finanțare prin intermediul Programului Operațional Comun România — Republica Moldova 2014-2020. Proiectele de cooperare transfrontalieră vor fi derulate în parteneriat între autoritățile din România și cele din Republica Moldova și anume:

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

Neprezentarea în termen a datelor statistice sau comunicarea de date statistice eronate va fi sancționată cu o amendă mai mică. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional (CC). Conform relatării ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul are drept scop micșorarea sancțiunii prevăzute la art 330 din CC, care stabilește răspunderea pentru neexecutarea sau executare necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute de lege privind prezentarea datelor statistice.

În contextul punerii în aplicare a prevederilor Codului civil (CC) modernizat, venim cu unele precizări ce țin de condițiile de depozitare și păstrare a bunurilor încredințate de clienți unor agenți economici Noțiuni generale

În primele trei luni ale anului curent Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 4,6 mld. lei, depășind cu 208,7 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă din anul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de bilanț al activității Departamentului venituri și control vamal, convocată de directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie. Conform datelor prezentate, în structura veniturilor ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 70,7%, urmate de accize cu 21% și taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%. Cifrele sunt în creștere și în cazul exporturilor, valoarea cărora a crescut, în primul trimestru, cu 516,8 mil. lei, însumând peste 10,5 mld. lei.

1. (29.1.1.18) Agentul economic a achitat persoanei fizice-cetățean indemnizația de concediere în cuantum mai mare decît mărimea specificată la alin. (1) art. 186 din Codul muncii. Se va considera venitul respectiv drept sursă de venit impozabilă pentru aceasta sau nu?

Mărimea tranșelor de venit impozabile, mărimea scutirii personale, scutirii anuale personale majore, precum și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute va fi majorată, prin ajustarea acestora la rata inflației prognozată pentru anul 2018 – de 6%. Măsura are drept scop reducerea efectului inflației asupra veniturilor populației și este inclusă în proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2018, aprobat de Guvern.

Pe parcursul lunii aprilie curent volumul exporturilor de mărfuri din Moldova s-a redus față de perioada similară din 2016. Totuși, în primele patru luni ale anului curent exporturile sunt cu peste 14% mai mari față de cele realizare anul trecut.

Ucraina a transmis Moldovei datele statistice și propunerile de majorare a cotelor la lactate, produse din carne și ciment sau anularea acestora. Acest fapt l-a comunicat Ministerul dezvoltării economice și comerțului al Ucrainei.

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.

Statul nu va aplica în acest an taxe vamale la produsele lactate, carnea şi cimentul importat din Ucraina.

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.