Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

În Monitorul Oficial din 26 iunie curent a fost publicată Legea nr. 74 din 21.05.2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale.  Prevederile acesteia se aplică contractelor de achiziții sectoriale a căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare decât următoarele praguri: a) pentru contractele de achiziții de bunuri și servicii, precum și pentru concursurile de soluții – 800 mii lei; b) pentru contractele de achiziții de lucrări – 2 mil. lei; c) pentru contractele de achiziții care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice – 1 mil. lei.

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

Executivul urmează să aprobe Regulamentul cu privire la achizițiile publice necesare pentru prevenirea şi controlul infecției COVID-19 (Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern deja a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și stabilește că prevederile documentului se vor aplica contractelor de achiziții publice, a căror valoare estimată (fără TVA) va fi egală cu sau mai mare decât 800 mii lei pentru bunuri şi servicii şi 2 mil. lei – pentru lucrări. Normele elaborate vor fi aplicate în cazul în care situația de urgență nu permite respectarea termenelor generale stabilite de Legea nr.131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr.131/2015 ).

Parlamentul a adoptat în prima lectură amendamentele necesare la legislația în vigoare, care au drept scop îmbunătățirea cadrului legal cu privire la activitatea ZEL-urilor din Chișinău, Bălți și Ungheni, dar și optimizarea unor teritorii ale acestora. Datele oficiale denotă că volumul total al investițiilor în Zonele Economice Libere ale Moldovei au atins la finele anului 2017 $350 mil., în creștere cu 22,5% pe parcursul anului precedent. Totodată, volumul vânzărilor nete a sporit cu 49,1%, iar numărul angajaților rezidenţilor ZEL consituie circa 12 mii persoane.

Notificările și înștiințările participanților la procesul insolvabilității, precum și dispozitivul  hotărârilor şi al încheierilor instanței de insolvabilitate se vor publica în Registrul cauzelor de insolvabilitate.   În Monitorul Oficial din 14 august 2020 a fost publicată Legea nr. 141 din 16.07.2020 pentru modificarea Legii insolvabilității.  

 Dacă în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile nimerește un lot ce aparține unei entități agricole ocupat cu culturi de câmp, atunci prin hotărâre de Guvern sau prin decizia administrației publice locale, poate fi atribuit entității cu activitate extractivă pentru a extrage resursele minerale aferente. Această atribuire este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit. Perioada pe parcursul căreia este atribuit terenul din care entitatea  respectivă intenționează să extragă resurse minerale poate să cuprindă:

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

La Roma, Republica Italiană, au avut loc negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Italiană, comunică Casa Naţională de Asigurări Sociale. Din cadrul delegaţiei oficiale din Republica Moldova au făcut parte reprezentanţi ai CNAS, Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Republica Moldova și Letonia urmează să negocieze un acord în domeniul securității sociale. În Monitorul Oficial din 19 iulie a fost publicat Decretul nr. 1209-VIII din 11 iulie curent privind desemnarea și împuternicirea delegației oficiale pentru negocierea proiectului Acordului dintre Republica Moldova și Republica Letonia în domeniul securității sociale. Acordul va stabili documentele pe care le va depune solicitantul pentru a beneficia de pensie sau alte prestații de asigurări sociale și termenele de depunere, instituțiile responsabile pentru acordarea și plata prestațiilor, termenele de emitere a certificatelor și de transmitere a documentelor etc.

Ieri, 1 aprilie 2020, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanţare a Proiectului „Eficienţa energetică în Republica Moldova” și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia. Proiectul este orientat spre crearea unui instrument financiar necesar pentru reabilitarea energetică a fondului imobiliar al Republicii Moldova ce cuprinde clădiri publice deținute de autoritățile publice centrale și locale, care este caracterizat printr-o performanță energetică scăzută ca urmare a vechimii construcțiilor, cât și a lipsei acute a investițiilor în lucrările de consolidare și sporire a eficienței energetice pe parcursul utilizării lor.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat inițierea negocierilor cu Guvernul Republicii Franceze asupra proiectului Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. O hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi, 26 februarie 2020, în cadrul ședinței Executivului. Potrivit Vicepremierului, Serghei Pușcuța, această convenție are drept scop dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două state, atât în domeniul eliminării dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și în scopul atragerii investițiilor străine: „Prevederile Convenției se asează pe crearea unor sisteme fiscale care ar coordona acțiunile aferente impunerii fiscale între cele două țări, precum și eliminării discriminării fiscale sub orice formă, fapt care va asigura condiții favorabile de efectuare a activității economice externe și de consolidare a relațiilor economice”. Instituția responsabilă pentru negocierea și semnarea proiectului Convenției respective este Ministerul Finanțelor. Precizăm că, actualmente Republica Moldova aplică Convenții pentru evitarea dublei impuneri cu 50 de state.

Autoritățile administrației publice locale, cu titlu de recomandare, vor examina oportunitatea aplicării prevederilor Regulamentului privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor la întreprinderea de stat (Regulament), aprobat miercuri, 10 iunie, în cadrul ședinței Guvernului. Odată cu intrarea în vigoare (la data publicării), documentul va reglementa modalitățile, procedeele de achiziție pentru necesitățile întreprinderii de stat (ÎS) și va asigura transparența în cadrul achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii, minimizarea costurilor, economisirea mijloacelor bănești, asigurarea principiului celerității/operativității în cadrul achizițiilor, dar și sporirea gradului de eficiență al activității ÎS.

Conform prevederilor art. 63 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, administratorul insolvabilităţii şi administratorul provizoriu sunt persoane fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi în procedura de restructurare a debitorului. Lichidatorul este o persoană fizică desemnată de către instanţa de insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simplificate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată.

La Chişinău a avut loc reuniunea celei de a XIX Comisii interguvernamentale moldo-belaruse pentru cooperarea comercial-economică, co-prezidate de Mihail Rusîi, viceprim-ministrul Republicii Belarus şi Chiril Gaburici, ministru al Economiei şi Infrastructurii al RM. În cadrul comisiei au fost discutate proiectele în derulare, precum și un sir de inițiative noi – de asamblare a autobuzelor, livrarea medicamentelor, prelucrarea produselor agricole, crearea unui complex integrat de produse lactate în Republica Moldova.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Republica Moldova ar putea beneficia de un acord de finanțare în sumă de circa $20,87 mil. – credit pe termen lung și $5,537 mil. – grant nerambursabil pentru realizarea proiectului „Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale” (IFAD VIII). Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultare proiectul Decretului Președintelui RM privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de Finanțare dintre Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă. În componența delegației oficiale pentru negocierea proiectului vor fi incluși reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Justiției, Ministerului Economiei și Infrastructurii și Cancelariei de Stat, precum și ai MADRM.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Urmează a fi reținut impozitul pe venit din salariu precum și achitate contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime obligatorii de asistenţă medicală în cazul achitării salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, stabilită în baza hotărârii instanței de judecată? În conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) și (3) din Codul muncii (CM), salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu — prin hotărâre a instanţei de judecată.

În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) a fost pus în discuţii subiectul combaterii fenomenului plății „salariului în plic” și a „muncii la negru”. Reprezentanții Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Finanțelor, Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au prezentat, în ședința comisiei CNCNC, rapoartele cu privire la măsurile întreprinse în vederea diminuării fenomenului de ocupare informală a forței de muncă şi fenomenului „salariului în plic”.