Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind eliberarea și evidența Certificatului de producător agricol autohton (Regulament) ce are drept scop aprobarea unui formular tipizat – Certificat de producător agricol autohton (Certificat), precum și reglementarea modalității eliberării și evidenței acestuia. Potrivit autorilor, obiectivul inițiativei este valorificarea produselor agricole autohtone în piețe, crearea evidenței centralizate, verificarea provenienței și a calității produselor.

În conformitate cu art.92 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea câştigurilor nu depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Forma IALS18), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut.

Urmează oare agentul economic să reflecte în Nota de informare (Forma IALS18) informația aferentă dividendelor achitate în folosul persoanei juridice? Potrivit art. 901 alin. (31) din CF, persoanele specificate la art.90 din CF reţin şi achită la buget un impozit în mărime de: – 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv; – 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv.

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

Din 1 ianuarie 2020, gestionarea contingentului tarifar la importul de carne din Uniunea Europeană în regim preferențial clasificat la pozițiile tarifare 0203 și 0207 va fi asigurată de Serviciul Vamal prin intermediul SIIV „Asycuda WORLD”. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modul de administrare a contingentului tarifar la importul de carne, propus pentru consultări publice de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform autorilor proiectului, acesta a fost elaborat în urma unor sesizări din partea mediului de afaceri despre fluctuația nejustificată a prețurilor la carne (materie primă), precum și celor ce țin de aplicarea unor practici neloiale din partea traderilor în procesul de import și realizare a cărnii (preponderent de porc și de pui).

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 ianuarie 2020, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câștig va depăși 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin. (1) din Codul fiscal, acestea se vor considera venituri impozabile. Totodată, menționăm că fiecare plătitor de câştiguri va urma să reţină şi să vireze la buget un impozit în mărime de 12% din fiecare câştig de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui câştig va depăşi 1% din scutirea personală indicată supra.

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri: — 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art. 901 alin.(3));

Care locuri (teritorii) se consideră drept locuri publice în sensul pct. 17 din Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă şi de control? Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF), contribuabilul este obligat să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul echipamentelor de casă și de control, respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și de control.

Care regim fiscal se va aplica pentru premiile îndreptate în folosul angajaților în produse agricole? Salariu și concediile sunt achitate în lei, dar anume la sfârșitul anului agricol pentru munca depusă angajatorul a hotărât sa ofere angajaților câte o tona de grâu, porumb. Ce acte vor fi completate pentru conformarea acestor plăți?

Agenții economici care desfășoară activități agricole (producere primară legate de un lanț valoric de producere a produselor forestiere nelemnoase sau de lider al lanțului valoric (procesator, distribuitor, exportator etc.) în mediul rural, sunt în drept să aplice la Programul Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă (PRRECI), finanțat de Fondul Global de Mediu (FGM) şi implementat de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea Proiectelor (UCIP) IFAD. Sunt eligibile proiectele ce țin de producerea, recoltarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice din perdelele forestiere de protecție, fânețe sau pășuni restabilite,

Autoritățile publice centrale și locale, asociațiile create prin acord de asociere și instituțiile de învățământ superior vor fi în drept să fondeze parcuri științifico-tehnologice și incubatoare de inovare. Crearea parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare se va efectua la decizia Guvernului, în baza documentelor de constituire depuse de către fondatori la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la parcurile științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare într-o nouă redacție.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activităţii rezidenţilor parcurilor industriale pentru anul 2020. Astfel, în trimestrul I al anului viitor va fi verificată activitatea următorilor rezidenți: • SRL „ Mapas Auto” (Parcul industrial Tracom) • SRL „ Paninella” (Parcul industrial Tracom) • SRL „ S-Stop Elit’’(Parcul industrial Tracom) • ÎCS ,,RifAcvaaparat” SA (Parcul Industrial Răut)

Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul echipamentelor de casă și de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor respective. Pct. 15 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 141/2019) stabilește că