Pentru ofertele de bunuri produse de întreprinderile Societății Orbilor, Societății Invalizilor și Asociației Surzilor, de Atelierul de Producție al Spitalului de Psihiatrie Republican, de instituțiile penitenciare și ofertele de bunuri agroalimentare ecologice, marja prefernțială în cazul achizițiilor publice nu va depăși 20% din prețul ofertei cele mai bine clasate. Ieri, în cadrul primei ședințe a Parlamentului din sesiunea de toamnă, deputații au votat în prima lectură un proiect de lege ce conține modificări la Legea privind achizițiile publice.

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) pe anul 2019 se aprobă la venituri și cheltuieli în sumă de 21427381,2 mii lei. În cadrul ședinței de ieri, cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019. Astfel, față de veniturile precizate pentru anul 2018, cele estimate pentru anul viitor sunt în creștere cu 10,8%. Ponderea veniturilor BASS în PIB pentru anul 2019 se estimează la 10,2%. Sunt în creștere și cheltuielile prognozate pentru anul 2019, la fel cu 10,8%.

1. (28.7.8) Se consideră acordarea împrumutului de mijloace bănești între agenți economici ca o livrare impozabilă? 2. (28.7.4) Se va constata oare primirea sumei privind clauza penală ca livrare (scutită sau impozabilă)?

Declaraţia a fost făcută vineri, 19 mai, în cadrul unei prelegeri la Academia de Studii Economice (ASEM) de Prim-ministrul Pavel Filip. Totodată, premierul consideră că pentru îmbunătăţirea esenţială a calităţi vieţii în Moldova nu ne-ar ajunge nici o creştere de 100% a PIB-ului. Potrivit acestuia, „s-ar părea că o creștere economică de 4,5%, înregistrată în anul 2017, înseamnă mult, dar aceasta trebuie comparată cu PIB-ul total”.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Autoritățile își propun ca până în anul 2023 cifra de de afaceri a companiilor din sectorul TI să crească până la $ 500 mil. Obiectivul se regăsește în Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023, care a fost aprobată ieri de cabinetul de miniștri.

Investițiile, sau mai bine zis lipsa lor, este una dintre problemele majore cu care se confruntă Republica Moldova. Din anul 2000 încoace, economia moldovenească nu a mai trecut printr-o criză investițională atât de îndelungată, înregistrând în perioada anilor 2015-2016 o comprimare semnificativă, de aproximativ 20%.

Cel mai mare salariu oferit de angajatorii din Republica Moldova este 35 mii lei, potrivit informației Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu referire la Lista celor 100 cele mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a ANOFM la situația din 11 septembrie curent. Acest salariu este oferit de IM Farmaco SA pentru funcția de farmacist diriginte. Clasamentul celor mai plătite joburi este continuat cu funcția vacantă de pilot aeronave, pentru care se va achita un salariu maxim de 30 mii lei. Un salariu similar este promis și pentru cele trei locuri de muncă vacante de programator pe care le declară IM Pentalog CHI SRL.

Se planifică trecerea de la supravegherea bazată pe conformitate la supravegherea bazată pe prevenirea și gestiunea riscurilor. Obiectivul este prevăzut în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022, publicată în Monitorul Oficial din 24 august curent.

Recensământul populației și locuințelor din 2014 raportează o scădere a populației de 11,4% față de ultimul recensământ realizat în 2004 și implică un decalaj de 18,7% față de estimările curente ale populației.

Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) a semnat un acord de parteneriat cu Parcul Industrial „Răut” din mun. Bălți. Potrivit unui comunicat al MIEPO, documentul prevede eficientizarea cooperării dintre instituții pentru realizarea Programului de dezvoltare al Parcului Industrial pentru anul 2017, elaborat în parteneriat cu MIEPO.

În primele şase luni ale anului 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27 776,9 mil. lei, dintre care 17 288,0 mil. lei – la bugetul de stat, 9 980,7 mil. lei – la BASS, 3 352,3 mil. lei – la FAOAM și 7 050,6 mil. lei – la bugetele locale. În comparație cu perioada similară a anului 2017, încasările la bugetul public naţional au înregistrat o creștere de 2 872,4 mil. lei sau 11,5%. Datele au fost oferite de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, unde a fost prezentat Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018.

În anul 2017 valoarea totală a sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței drept urmare a încălcărilor legislației concurențiale a constituit 12,5 mil. lei, dintre care la bugetul de stat au fost încasați 8,3 mil. lei, potrivit Raportului de activitate al Consiliului Concurenței pentru anul 2017. Amenda încasată în 2017 a fost de 1,5 ori mai mare decât suma cumulată a amenzilor din anii 2013-2016.

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2016 s-a micșorat față de anul 2015 cu 2,3 mil. lei. Totodată, valoarea ajutorului de stat s-a micșorat cu 15,47% în anul 2016 în raport cu anul 2014. Această micșorare provine în mare parte drept rezultat al prezentării de informații incomplete privind ajutoarele de stat acordate în baza prevederilor Codului fiscal. Datele sunt incluse în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016, publicat în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent de Consiliul Concurenței, autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat.

Veniturile bugetului public național se vor majora cu 963, 9 mil. lei, iar cheltuielile – cu 1 312, 5 mil. lei. Guvernul a susținut în cadrul ședinței de săptămâna trecură proiectul de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Astfel, veniturile bugetului de stat vor spori cu 303,5 mil. lei. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, se estimează că veniturile bugetului de stat vor avea o creștere datorită accelerării ritmului de creștere până la 3,8% față de prognoza inițială de 3% și majorarea ritmului de creștere a comerțului exterior – la export până la 15 % și la import până la 17,4%, precum și creșterea salariului mediu cu 7,8% față de 7,2% cât a fost prognozat inițial.

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Datoria sectorului public la finele anului 2017 a fost în scădere față de perioada similară a anului precedent, înregistrându-se și o micşorare a ponderii în Produsul Intern Brut. Aceasta este concluzia Curții de Conturi cu privire la auditul performanței managementului datoriei sectorului public pentru anul 2017. Hotărârea Curții cu privire la raportul auditului a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 iulie curent.

Veniturile bugetului public național vor fi majorate cu 963,9 mil. lei,cheltuielile – cu 1 312,5 mil. lei, iar deficitul bugetar va spori cu 348,6 mil. lei. Parlamentul a votat ieri în lectură finală proiectul de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018, după ce documentul a fost discutat detaliat în cadrul ședinței Comisie economie, buget și finanțe.

Danemarca are o problemă cu care multe ţări ar dori să se confrunte – prea mulţi bani şi puţine datorii, o situaţie care creează dificultăţi pentru piaţa de obligaţiuni guvernamentale, transmite Bloomberg. Contul Guvernului danez la Banca Centrală a urcat luna trecută până la 207 mld. de coroane ($34 mld.), dublu faţă de nivelul ţintă şi cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Chiar dacă este un lucru bun să ai în cont câteva zeci de miliarde de dolari, în cazul Guvernului de la Copenhaga acest lucru înseamnă şi plata unor dobânzi în valoare de mai multe milioane, având în vedere dobânzile negative la depozite percepute de Banca Centrală. În paralel, raportul dintre datorie şi PIB este în cazul Danemarcei la jumătate din media din UE, ceea ce pune presiuni asupra lichidităţii pe piaţa de obligaţiuni.

Făina de grâu importată, precum și cea produsă la întreprinderile de morărit autohtone, destinată utilizării la întreprinderile de panificație va trebui să corespundă standardului minim necesar de fier și acid folic, asta deoarece autoritățile sunt cointeresate să prevină carenţa de micronutrimenţi la populație. În acest sens, Guvernul a aprobat o hotărâre de proiect prin care se propune asigurarea utilizării pâinii şi a produselor de panificaţie şi făinii fortificate cu fier şi acid folic în toate instituţiile publice de învăţământ general și medico-sanitare.