Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.

Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ar putea fi suplinită cu o noțiune ce reglementează comerțul electronic, care, potrivit proiectului de lege ce prevede operarea modificărilor și completărilor în peste 20 de legi, reprezintă activitatea de comerț a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, desfășurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicare la distanță, contractelor la distanță.   Amintim că documentul este elaborat de Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova, poate fi consultat până la 3 iunie curent.

Prevederile Codului Civil nu interzic realizarea activului entității unei persoane fizice, inclusiv persoanei fizice – fondatorul entității respective. Totodată, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Cod, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane

Administratorul Parcului IT a efectuat recalculul obligațiilor rezidentului la suma cotizațiilor de membru, prezentând actul de micșorare a sumei respective față de Parcul IT în anul curent. În ce mod va fi reflectată în evidența contabilă această sumă?    În conformitate cu art. 6 alin. (2)-(3) din Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei 77/2016, administraţia parcului este condusă de un administrator, desemnat în funcţie de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, pe un termen de 5 ani.

În conformitate cu art.542 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal obiect al impunerii pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare.          În obiectul impunerii nu se includ:          a) veniturile din subvenţii;          b) veniturile din recuperarea prejudiciului material;       c) veniturile din plusurile de active imobilizate şi circulante, constatate la inventariere; 

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Cum se documentează corect returul de marfă în magazine (vânzare cu amănuntul) pentru produsele nealimentare? Ce documente se întocmesc? În baza la ce document se restituie banii? Trebuie să păstrăm copia buletinului? Daca clientul achită prin terminal cu card, vânzătorul în ce timp e obligat să restituie suma cumpărăturii returnate? În casierie pot fi insuficiente mijloace băneşti şi cum rămâne cu comisionul bancar reţinut de bancă pentru încasare?

În scopul executării prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, conform modificărilor operate prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.393-399, art.319), ORDON: 1. Se aprobă formularul tipizat ”Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii” (forma SIMM20), conform anexei nr.1, şi Modul de completare a acestuia, conform anexei nr.2.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Datorită utilizării pe scară largă a internetului și a tehnologiilor avansate, un număr din ce în ce mai mare de achiziții se efectuează în format online. Aceasta se întâmplă datorită faptului că este mai convenabil pentru cumpărători să aleagă bunurile de care au nevoie, în fața calculatorului sau telefonului mobil, fără să petreacă timpul vizitând magazinele staționare. Între timp, există o serie de particularități privind vânzarea la distanță a mărfurilor, de care antreprenorii trebuie să țină cont.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Este în drept entitatea să întocmească factura fiscală cu mențiunea „non livrare” pentru transportarea internă a mărfurilor scoase din regimul de antrepozit vamal până la locul de destinație pe teritoriul RM?   Exista riscul denaturării costului de achiziție a mărfii în cazul în care entitatea stabilește costul mărfii în evidența contabilă conform legislației vamale și, respectiv, a denaturării rezultatului fiscal la determinarea impozitului pe venit?   Răspunsurile la aceste și alte întrebări ce țin de modul de documentare şi de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri,

Potrivit art. 1 din Legea cambiei nr. 1527/1993 (Legea nr. 1527/1993), cambia este un titlu de credit care reprezintă o creanță scrisă, ce oferă posesorului acesteia dreptul cert și exigibil de a cere la scadența creanței de la debitor, iar în caz de neonorare a acestei cereri și de la alte persoane obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicate. Cambiile se emit în calitate de instrument de plată pentru mărfurile livrate, lucrări executate și servicii prestate. Subsecvent, conform prevederilor art. 3 pct. 6) și art. 4 alin. (6) și (7) din Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.

În conformitate cu prevederile art. 44 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal (CF), persoanele juridice aplică metoda de evidenţă – contabilitatea de angajamente, conform căreia venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost câştigat; sumele reducerii de preţ, ale disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, orice activitate desfăşurată de către o persoană care are drept scop obţinerea venitului, cu excepţia muncii efectuate în baza acordului (contractului) de muncă, reprezintă: activitate de întreprinzător, afacere (business). Astfel, conform Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, orice afacere (business) este obligatoriu a fi înregistrată până la începerea activităţii economice.

În luna mai anul curent s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare Vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor în cadrul căreia au fost adoptate și supuse aprobării două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe și taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord”. Totodată în decizie se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.   Ține de reiterat faptul că Avizele consultative ale Comitetului, emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului, constituie un instrument utilizat în vederea evaluării vamale și oferă soluții concrete, pe baza faptelor prezentate, pentru cazuri mai complexe de evaluare.

Una dintre funcționalitățile versiunii 2.0 a sistemului „e-Factura”, lansat în vara anului 2020, este modificarea datei de eliberare și datei de livrare pentru mai multe facturi fiscale, printr-o singură operațiune. Deși funcționalul este disponibil mai mult un an, unii utilizatori ai sistemului modifică până în prezent datele respective pentru fiecare factură fiscală în parte, fapt ce durează în timp și este incomod atunci când setul de facturi fiscale, datele cărora necesită a fi modificate, constituie un număr semnificativ.   La data creării facturilor fiscale, în mod standard, sistemul afișează data curentă de eliberare și livrare a facturii fiscale. Furnizorul, însă, dispune de posibilitatea modificării acestora, conform regulilor stipulate în pct. 26-30 din Regulamentul cu privire la Sistemul informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura”, aprobat prin Ordinul SFS nr. 317/2020.