Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal, contribuabilii – persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, contribuabilii care desfășoară activitate profesională precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, au obligația de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2020 până la 25 martie 2021 în mod electronic, conform prevederilor stabilite de art. 187 alin.(21) din Codul fiscal sau pe  suport de hârtie.  

Dezvoltarea afacerii presupune în mod direct și faptul ca munca în cadrul unității să fie efectuată de un personal calificat. Evident că orice angajator este cointeresat să asigure o dezvoltare continuă și permanentă a salariaților, în acest sens fiind în drept să stabilească prin contractul colectiv, individual de muncă sau prin alt act normativ la nivel de unitate, garanții și compensații pentru angajați.  Potrivit legislației muncii, salariații care îmbină munca cu studiile beneficiază de garanții și compensații, după cum urmează:

(10.2.18) Poate fi desfășurată activitatea 2.50 ”Servicii de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale”, în baza patentei de întreprinzător, prin intermediul mai multor case rurale? (10.1.44) Poate persoana fizică să presteze servicii cu caracter tradițional/popular/artizanal în baza patentei de întreprinzător?

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

 Conducerea întreprinderii, în legătură cu situația financiară complicată a unor foști angajați, a luat decizia de a dona către 5 persoane fizice – foști angajați a câte 4000 lei. Care este regimul fiscal al donațiilor respective și cum se reflectă acestea în dările de seamă fiscale aferente impozitului pe venit, inclusiv în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice (forma VEN12)?  Pentru a aprecia regimul fiscal aplicabil în cazul examinat urmează de condus de prevederile art. 20 lit. i), art. 21 alin. (4) şi art. 901 alin. (31) din CF.

Subiecții şi obiectele impunerii cu taxele locale, baza impozabilă, modul de calculare şi de plată a acestora, termenele de achitare şi de prezentare a dărilor de seamă, inclusiv atribuțiile autorităților administrației publice locale  (în continuare – AAPL) la stabilirea lor sunt determinate de titlul VII al Codului fiscal (în continuare – CF). AAPL, reieşind din prevederile art. 292 alin. (2), art. 296 şi art. 297 alin. (1) din CF, sunt în drept să stabilească pe teritoriul administrat: • lista taxelor locale (toate sau numai o parte din cele prevăzute în art. 289 alin. (2) din CF - în funcție de posibilitățile şi necesitățile unității administrativteritoriale);

Uneori, din motive obiective și subiective, întreprinderile cu diferite forme de organizare juridică, volum de vânzări și genuri de activitate sunt nevoite să suspende activitatea de întreprinzător, intenționând să reia această activitate după depășirea anumitor circumstanțe. Deși legislația permite suspendarea activității (aici nu ne referim la sistarea acesteia pe perioada stării de urgență), unii administrator/fondatori tratează stoparea activității drept suspendare a acesteia. În continuare ne vom referi la aspectele ce țin de suspendarea legală a activității de întreprinzător.   Poate întreprinderea să-și suspende activitatea pentru o anumită perioadă?

29.3.2.17. Urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată persoanele, care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății, din veniturile de la darea în locațiune a imobilului de către persoanele fizice? 29.2.5.20. Urmează a fi reflectat în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau de moştenire?

Proiectul de lege privind prevenirea pierderii și risipei alimentare elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii va fi examinat repetat de Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător. Prima rundă de consultări pe marginea proiectului a avut loc în Grupul de lucru în ianuarie anul curent, când s-a ajuns la concluzia că unele prevederi din proiect necesită a fi discutate suplimentar cu reprezentanții Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediu, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate „Lapte”.  

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?

Serviciul Fiscal de Stat amintește contribuabililor persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, care au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020, că aceasta poate fi depusă până la 30 aprilie, anul curent.   Dreptul de a prezenta CET18 îl au toți contribuabilii, însă obligația de a o depune  survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care:  

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Entitățile specializate în creșterea păsărilor, de regulă, dispun de secții proprii de preparare a nutrețurilor, numite în literatura de specialitate „Bucătării furajere”. În cadrul acestei unități structurale se prepară furaje prin condiționarea materiilor prime (cerealierilor și altor componente furajere procurate de la furnizori și/sau obținute din producția proprie – crescute pe teren) pentru nutriția păsărilor în

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea bugetului Instituției Publice „Consiliul de supraveghere publică a auditului” pentru anul 2021. Acesta prevede la venituri  suma  de 1724,3 mii lei și la cheltuieli  – 2366,3 mii lei, cu un deficit în sumă de 642,0 mii lei, care se va acoperi din contul soldului de mijloace băneşti la 1 ianuarie 2021.     Potrivit proiectului, veniturile care reprezintă plăţile şi cotizaţiile efectuate de auditori, de entităţile de audit și de stagiarii în audit vor constitui 1524,3 mii lei.

Apare sau nu obligația prezentării Declarației privind taxa pe valoare adăugată (Forma TVA12) de către Cabinetul avocatului și Biroul asociat de avocați în cazul importului de servicii furnizate prin mijloace radioelectronice (procurării unui soft de la un nerezident al RM)?   În conformitate cu art. 115 alin. (1) din Codul fiscal (CF), fiecare subiect impozabil, specificat la art. 94 lit. a), c) și/sau lit.e), este obligat să prezinte Declarația privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală.  

Conform art. 85 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, de taxă de stat pentru judecarea cauzelor civile se scutesc reclamanţii în acţiunile de reintegrare în serviciu, de revendicare a sumelor de retribuire a muncii şi în alte revendicări legate de raporturile de muncă.   Totodată, conform art. 4 alin. (1) pct. 1 al Legii taxei de stat nr. 1216/1992, sunt scutiţi de plata taxei de stat în instanţele judecătoreşti reclamanţii – persoane fizice – în acţiunile de încasare a sumelor retribuirii muncii şi alte cerinţe legate de activitatea de muncă.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și compania Japan International Cooperation System (JICS) au semnat astăzi, 15 februarie 2021, un contract de consultanță pentru asistență în implementarea creditului japonez pentru modernizarea tehnicii și echipamentelor agricole. Serviciile de consultanță vor fi acordate Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA) cu scopul de a valorifica și implementa eficient creditul preferențial acordat de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) Guvernului Republicii Moldova în cadrul proiectului „Modernizarea mașinilor și a echipamentului agricol din Republica Moldova” (proiectul „MAME”).

Casa Naţională de Asigurări Sociale a determinat lista actelor ce urmează a fi prezentată de liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiţiei pentru a fi asigurată evidenţa acestei categorii de plătitori la bugetul asigurărilor sociale de stat1, operand modificări la Regulamentul privind evidenţa  plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Ordinul CNAS nr. 275-A/2015 (Regulament).   Noile prevederi au la bază modificările aprobate prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 în Legea nr. 489/199 privind sistemul public de asigurări sociale și țin de reglementarea evidenței și contribuțiilor categoriei de plătitori şi

După cum s-a menționat și anterior, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale şi Comerţ (GATT) 1994, la care Republica Moldova face parte (în continuare - Acord) prevede o cooperare productivă între importatori și autoritățile vamale. În contextul în care, informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul: clauzele contractuale, achitările efectuate pentru mărfuri, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a solicita și de a obține informațiile relevante.

Autoritățile intenționează să opereze modificări în modalitatea de compensare a cheltuielilor la efectuarea plăților pentru serviciile comunale pentru unele categorii de cetățeni.   În acest sens, Primăria mun. Chișinău anunță consultarea publică a proiectului  de decizie „Despre operarea de modificări în decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 15/6 din 22.12.2017 cu privire la aprobarea Regulamentului privind compensarea cheltuielilor pentru persoanele defavorizate din mun. Chişinău la efectuarea plăţilor pentru serviciile comunale şi resursele energetice” (Regulament).