Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

La cererea de eliberare/prelungire

În după-amiaza zilei de ieri doi inspectori fiscali ai Direcţiei Generale Administrare Nord din cadrul Serviciului Fiscal de Stat au fost reţinuţi de ofiţerii Centrului Național Anticorupție (CNA) şi procurorii anticorupţie, după ce au fost denunțaţi de un bărbat la linia naţională anticorupţie. Potrivit denunţătorului, inspectorii fiscali ar fi pretins şi primit de la el 2 mii de lei în cadrul unui control, sub pretextul că pot lua o decizie favorabilă, aplicând o amendă mai blândă administratorului întreprinderii pentru încălcările fiscale depistate.

Chiar dacă plata arendei terenurilor agricole reprezintă costuri (care nu se delimitează în deductibile și nedeductibile) este necesar de întocmit Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune/ arendă şi a cheltuielilor aferente? Dacă da, atunci când trebuie întocmit actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune/ arendă şi a cheltuielilor aferente — la eliberarea producției în contul plății pentru arenda terenurilor agricole, care se eliberează în rate (grâu- 30 septembrie, porumb — 31 octombrie, floarea soarelui- 30 noiembrie) sau la data prevăzută în contract — spre exemplu, 31 decembrie?

Parlamentul a votat astăzi în lectura a doua proiectul legii ce prevede extinderea termenului de utilizare a facturii fiscale în format electronic (e-Factura) în cadrul achizițiilor publice. Reamintim că art. 117 alin.13 din redacția actuală a Codului fiscal prevede că agenții economici aveau obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic pentru livrările impozabile cu TVA în cadrul achizițiilor publice începând cu 1 iulie 2019.

Autoritățile contractante vor organiza și desfășura procedurile de achiziții publice de servicii de pază conform Documentațiilor standard pentru realizarea serviciilor publice de servicii, aprobate prin ordinele ministrului Finanțelor nr.174 (Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii) și nr.175 (Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii prin cererea ofertelor de prețuri), ambele din 5 octombrie 2018, în funcție de tipul procedurii de achiziție publică aplicată. Aceasta, deoarece, prin Ordinul nr.105 din 29 iulie curent, Ministerul Finanțelor a abrogat Ordinul nr. 160/2017 cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii de pază. Documentul a intrat în vigoare la data publicării în MO – 2 septembrie 2019.

Termenul de examinare al cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile va fi extins de la 7 la 10 zile lucrătoare, aceasta fiind condiționată de insuficienţa constantă de registratori în domeniul cadastrului bunurilor imobile în ultimii ani, complexitatea activităţilor, inclusiv diversificarea raporturilor juridice şi varietatea reglementărilor legale. Totodată, potrivit practicilor internaționale, acest termen variază de la 9 zile lucrătoare în țări precum România și Lituania, 10 zile lucrătoare – Letonia, 15 zile lucrătoare – în Ungaria sau 19 zile lucrătoare – în Franța.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal (CF) a fost completat cu prevederea care acordă Serviciului Fiscal de Stat dreptul de a impune unor agenţi economici modul în care aceștia urmează să elibereze facturile fiscale, inclusiv e-factura. Astfel, conform prevederilor art. 117 alin.(11) din CF, subiectul impozabil inclus în lista privind utilizarea obligatorie a facturii fiscale electronice (e-factura), aprobată de către SFS, la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea în cauză factura fiscală electronică, eliberată în modul stabilit de autoritatea fiscală. Aceste prevederi au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

În conformitate cu prevederile art.5 pct.14) din Codul fiscal, organizaţie necomercială reprezintă persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obţinerea venitului şi care nu foloseşte vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

Care este regimul fiscal al ajutoarelor materiale oferite persoanelor terțe de către organizațiile filantropice? În conformitate cu prevederile art. 20 lit. l) din Codul fiscal, ajutoarele primite de la organizații filantropice – fundații și asociații obștești – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale legislației reprezintă surse de venit neimpozabile.

În condiţiile în care instituţiile financiare străine participante FATCA şi-au exprimat dificultatea conformării unor prevederi FATCA, autorităţile fiscale ale SUA au operat unele amendamente la legislaţia aferentă FATCA în scopul facilitării procesului de aplicare a cerinţelor FATCA de către părțile interesate, precum şi în vederea raționalizării implementării cerințelor de certificare FATCA.

În scopul executării prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, conform modificărilor operate prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.393-399, art.319), ORDON: 1. Se aprobă formularul tipizat ”Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii” (forma SIMM20), conform anexei nr.1, şi Modul de completare a acestuia, conform anexei nr.2.

Secretarii consiliilor locale ar putea să autentifice testamentele privilegiate în situații speciale, și contractele de înstrăinare (vânzare-cumpărare, donație, schimb) a bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor cu destinație agricolă, precum și să asigure măsurile de pază a bunurilor succesorale, după ce recent le-au fost retrase aceste drepturi. Deputații au votat în prima lectură un proiect de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, ce are ca scop restabilirea dreptului de desfășurare a unor activități notariale.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Reprezentanții mediului de afaceri pot candida la funcţia de membru al Consiliului de conducere al Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educație și Cercetare (ANACIP). În Monitorul Oficial de astăzi, 27 septembrie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a publicat Ordinul nr. 1076 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului de selectare a membrilor în acest Consiliu. Potrivit documentului, reprezentanții mediului de business care intenționează să aplice la această funcție trebuie să întrunească unele condiții, printre care: să dețină cetăţenia Republicii Moldova, să nu fie instituită în privința sa o măsură de ocrotire judiciară și să dețină o vechime de muncă de cel puţin 5 ani.