Astăzi, 18 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat de PRIAevents în colaborare cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și alți parteneri, au fost premiate cele mai bune ÎMM-uri din țara noastră.   Astfel, 13 întreprinderi din sector ce activează în mai multe localități din țară (Bălți, Dondușeni, Drochia, Soroca, Chișinău, Cimișlia, Ungheni etc.)  au primit distincții la o serie de categorii precum:

Peste 50 de proiecte de asistență externă care cad sub incidența tratatelor internaționale, la care țara noastră este parte și vor derula pe teritoriul Republicii Moldova, vor beneficia de aplicarea facilităților fiscale și vamale aferente realizării acestora, avându-se în vedere aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale și pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi de aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora.   În Monitorul Oficial din 4 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 72 din 26 mai 2021 privind modificarea și completarea HG 246/2010.

Anul 2020 s-a încheiat cu 5933 locuri de muncă vacante disponibile la 28 decembrie, comunică Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău – 2060, iar cele mai puține în Drochia – 10. În UTAG sunt declarate 128 locuri vacante. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1429 locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă circa 24% din numărul total de locuri vacante.

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

Certificatul de Origine Electronic – eCO este un nou serviciu digital prin intermediul căruia, începând cu anul viitor, vor fi emise în mod electronic certificatele de origine nepreferențiale a fost lansat astăzi, 30 noiembrie 2021, de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.  Serviciul are ca scop facilitarea procedurilor de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și operativă de confirmare a originii produselor.   După cum a menționat Sergiu Harea, președintele CCI, solicitarea certificatului de origine este unul din cele mai accesate servicii  de către antreprenori.

În anul 2021 persoana fizică A și persoana fizică B, soți, ambii cetățeni ai Republicii Moldova, vând un bun imobil care este proprietate comună în devălmășie. Pentru soț (persoana fizică A) este locuința de bază, iar soția (persoana fizică B) are domiciliul stabilit la momentul înstrăinării în alt imobil. Care sunt obligațiile fiscale ce țin de impozitul pe venit al contribuabililor menționați pentru perioada fiscală 2021?    Conform art. 567 alin. (1) din Codul civil (CC), în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.

Angajații sunt elementul cel mai important din orice organizație, deoarece anume aceștia asigură succesul și progresul companiei. Orice idee care urmează a fi realizată necesită acordul, implicarea și, evident, abilitățile oamenilor implicați,  iată de ce motivarea salariaților este un factor extrem de important pentru menținerea productivității și obținerea succesului unei întreprinderi. Una din multiplele metodele aplicate de angajatori pentru motivarea salariaților este oferirea voucherelor cadou (certificate valorice cadou).

Circumstanțele care justifică neexecutarea obligației în relațiile dintre subiecții activității de întreprinzător datorită unui impediment în afara controlului (forța majoră) vor fi stabilite și confirmate de Camera de Comerț și Industrie. Proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la Camera de Comerț și Industrie nr.393/1999 a fost pe agenda ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Proiectul are ca scop ajustarea cadrului legal cu noile prevederi ale legislației civile, ca urmare a adoptării Legii 133/2018 privind modernizarea Codului civil prin care a fost modificat conceptul de forță majoră.

Potrivit prevederilor Legii cu privire la statistica oficială nr.93/2017, sarcina statisticii oficiale constă în asigurarea utilizatorilor cu informații statistice de calitate și la timp, necesare pentru elaborarea și monitorizarea politicilor economice și sociale,

Piața muncii din Republica Moldova simte o lipsă de cadre bine instruite, iar autoritățile sunt în căutare de noi mecanisme pentru facilitarea angajării în câmpul muncii. Totodată, începând cu anul 2019, este implementat un nou cadru legislativ privind promovarea ocupării forței de muncă, cu măsuri noi aliniate practicilor comunitare ce sunt destinate atât șomerilor, cât și agenților economici.   Astăzi, 15 decembrie, pe platforma Consiliului Economic s-a desfășurat un webinar dedicat comunității de afaceri, în cadrul căruia reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă au vorbit despre mecanismele de susținere financiară oferite de stat antreprenorilor la crearea locurilor noi de muncă și la ocuparea acestora.

Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Fondului de garantare gestionat de ODIMM a lansat un nou produs de garantare pentru companiile afectate de criza generată de pandemia COVID-19. Instrumentul financiar presupune garantarea cu condiții preferențiale pentru IMM-uri care poate fi utilizat la contractarea creditelor atât pentru mijloace circulante, cât și pentru investiții.   „Economia moldovenească ca și economiile țărilor din lume și din regiune s-a confruntat cu două șocuri: unul intern, ca rezultat al măsurilor restrictive de izolare și unul extern, care a vizat exporturile, remitențele, investițiile străine care au suferit un declin considerabil. Conform prognozei macroeconomice revăzute pentru anul 2020, PIB-ul va avea un raport negativ de –4,5%. Estimările pentru anul 2021 sunt mai optimiste, fiind prognozată cu o creștere a PIB-ului cu 4,1%”, a menționat Lilia Palii, Secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui webinar.

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat în anul 2020 a fost de 7943,0 lei, în creștere cu 9,8% sau cu 709,3 lei față de anul 2019, iar cel net -  6616,8 lei, cu 10,1% sau cu 606,7 lei mai mult decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2020 a constituit 9889,5 lei pentru un salariat, cu 9,7% sau cu 874,6 lei mai mult decât în anul precedent. Totdată, numărul salariaților la 31 decembrie 2020 a constituit 738,5 mii persoane, cu 0,5% sau cu 3,6 mii persoane mai puțin față de 31 decembrie 2019.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte  angajatorilor să prezinte Dările de seamă IPC21 în termene cât mat restrâns posibile, pentru a nu afecta stabilirea drepturilor sociale ale persoanelor asigurate, în special, a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. Termenul de prezentare a Dării de  seamă IPC 21 este stabilit prin lege, pentru plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. În mare parte agenţii economici respectă termenul prevăzut de legislaţie, însă nu toți țin cont de faptul că în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 se conţine informaţia care stă la baza stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale, pensiilor şi indemnizaţiilor şi care urmează a fi înscrisă corect.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a declarat stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în perioada 19 martie – 18 aprilie 2021, inclusiv. În această perioadă vor fi în vigoare o serie de măsuri de restricție.   Astfel, CNESP a decis modificarea regimului de activitate a centrelor comerciale și unităților de comerț nealimentar, care de mâine vor activa până la ora 18:00. Totodată, piețele agroalimentare și cele nealimentare vor activa de la ora 7:00 până la ora 15:00.

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

De câte ori pe an este în drept un angajat ce activează prin cumul să depună cererea cu privire la modificarea locului de muncă de bază? Conform art. 22 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichetele de masa, aprobat prin Hotărârea Guvernului nt.227 din 12 martie 2018, „… Locul de munca de bază în acest caz nu poate fi schimbat mai des decât o data pe lună”, respectiv de maximum 12 ori pe an.

Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), în redacția Legii nr.123 din 23 septembrie 2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.230-237 din 1 octombrie 2021) pe perioada stării de urgenţă, declarată de către Parlament pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, şi/sau pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică, declarată de către Comisia națională extraordinară de sănătate publică pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, prin derogare de la prevederile art.96 din Codul fiscal

Pe parcursul anului 2021 datorită specificului activității, agentul economic „X” asigură angajații, inclusiv zilierii, cu transport organizat spre muncă și de la muncă. Pentru unii angajați costul transportului este mai mare decât plafonul stabilit de legislație pentru a fi dedus în scopuri fiscale. În contextul dat, se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților/zilierilor în cazul depășirii plafonului stabilit, ținând cont de modificările în vigoare din 01.01.2021 operate la art. 24 alin.(192) din Codul fiscal?

Serviciul Fiscal de Stat informează că, orice activitate desfăşurată de către o persoană care are drept scop obţinerea venitului, cu excepţia muncii efectuate în baza acordului (contractului) de muncă, reprezintă: activitate de întreprinzător, afacere (business). Astfel, conform Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, orice afacere (business) este obligatoriu a fi înregistrată până la începerea activităţii economice.

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2020, numărul contravențiilor constatate a fost în creștere cu 37,8 mii comparativ cu anul 2019 și a atins cifra de 407,9 mii cauze contravenţionale. Din numărul total al deciziilor luate asupra acestora, în 391,6 mii cazuri au fost aplicate sancțiunii (96,2% din numărul total), iar în 7,2 mii cazuri (1,8%) au fost luate decizii de a transmite organelor de cercetare prealabilă (penală), dat fiind faptul că în acţiunile contravenţiilor se conţinea indiciul infracţiunii. Totodată, în 8,2 mii cazuri procesul contravențional a fost încetat în legătură cu alte motive (2,0%). În medie, la 1000 locuitori au revenit 148 decizii de aplicare a sancțiunii contravenționale. Suma amenzilor aplicate a constituit 386,3 mil. lei, cu 17,6% mai mult faţă de anul precedent, fiind încasate 133,2 mil. lei sau circa 34,5%.