Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), în calitate de centru de înregistrări al Centrului unic de certificare al Guvernului, anunță că a extins termenul de valabilitate a semnăturilor electronice pe care le eliberează până la doi ani. Până în prezent, CTIF elibera semnături electronice doar cu termenul de valabilitate de un an. Directorul instituției, Vitalie Coceban, a relatat că oportunitatea de a obține semnătura electronică pe un termen de doi ani este mai avantajoasă pentru solicitanți din punct de vedere al costurilor, dar și al necesității de reînnoire a acesteia. Din data de 8 aprilie, persoanele interesate pot solicita, în funcție de necesitate, eliberarea semnăturii electronice pe un termen de un an sau de doi ani, a precizat Coceban.

Comisia Naţională a Pieței Financiare (CNPF) va avea dreptul să efectueze inspecții, controale, investigații și analize asupra activității participanților profesioniști la piața financiară nebancară. Totodată, CNPF va colabora cu organisme de specialitate internaţionale şi să adere la ele, inclusiv în contextul depistării și investigării încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, prevenirii și combaterii acestora. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, ca urmare a intrării în vigoare, la 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, precum și în vederea raționalizării și eficientizării procesului de emitere și aplicare a actelor CNPF. În acest sens, se propun modificări în Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare, Legea cu privire la asigurări, Legea privind piața de capital și Codul administrativ.

Care sunt sancțiunile ce pot fi aplicate contribuabilului din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi pentru nerespectarea modului de întocmire și de prezentare a Dării de seamă privind calculul impozitului pe venit, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi (Forma TAXI18), manifestată prin diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS)?

Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) a delegat Agenției Naționale Transport Auto (ANTA) un șir de competențe. Conform Ordinului nr.23 din 20 mai 2020 al MEI cu privire la delegarea unor funcții ale ministerului (publicat în „MO” din 29 mai), un șir de competențe vor trece la ANTA până la data de 1 ianuarie 2023. Astfel, ANTA a obținut dreptul de a aproba modificări la programele de transport rutier interraional/ internațional și listelor operatorilor de transport rutier antrenați la deservirea rutelor/ curselor incluse în programele menționate. Totodată entitatea va aviza modificările propuse la programele de transport rutier raionale în vederea asigurării corelării acestora cu programul de transport rutier interraional.

Potrvit pct.16 din Regulamentul privind subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare în contextul situației epidemiologice (COVID-19), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.58 din 29.04.2020, pentru confirmarea subvenției, se prezintă următoarele documente în copie:

Potrivit prevederilor art.2921 din Codul muncii, munca la distanţă reprezintă forma de organizare a muncii în domeniile de activitate, prin care salariatul îşi îndeplineşte atribuţiile specifice ocupaţiei, funcţiei sau meseriei pe care o deţine în alt loc decât cel organizat de angajator, folosind inclusiv mijloace din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.          Salariaţii cu munca la distanţă sunt salariaţii care au încheiat un contract individual de muncă sau un acord suplimentar la contractul existent, care conţin clauze de muncă la distanţă. 

Autoritățile propun mecanisme și opțiuni flexibile în vederea achiziționării de bunuri, servicii și lucrări publice de bunuri pentru a asigura în continuare asistența în situația de urgență în sănătatea publică.   În acest sens, Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 8 iulie, proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achizițiile publice necesare pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19. Prevederile acestuia se aplică procedurilor de achiziții publice inițiate pe perioada stării de urgență în sănătate publică, declarată prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020 necesare pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19 în cazul în care situația de urgență nu permite respectarea termenelor generale, stabilite de Legea privind achizițiile publice.

În vederea susținerii activității de întreprinzător, pentru atenuarea efectelor negative generate de situația epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, prin Legea nr.69 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative publicată astăzi, 26 mai 2020, în MO, a fost extins mecanismul de subvenționare pentru întreprinderile şi organizațiile necomerciale, rezidenți ai Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic şi/sau staționare, conform prevederilor art. 80 şi 801 din Codul muncii. În esență, mecanismul este similar celui stabilit prin Dispoziția nr. 16 a CSE din 10 aprilie 2020, cu anumite precizări noi. Amintim că, mecanismul de subvenționare este stabilit de Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020 al Ministerului Finanțelor.

Persoana juridică își exercită, de la data constituirii, drepturile și își execută obligaţiile prin administrator. Are calitatea de administrator persoana fizică sau, în cazurile expres prevăzute de lege, persoana juridică care, în condiţiile legii și ale actului de constituire, este desemnată să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele și pe contul persoanei juridice (art. 177 din Codul civil (CC)).  

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății din 11 martie 2020, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 55 din 17 martie 2020 a instituit starea de urgență în RM pentru perioada 17 martie-15 mai 2020. Totodată, potrivit prevederilor art. 132 din CF, sarcina de bază a SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiţii contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune spre consultare publică proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de anulare a obligațiilor fiscale aflate în evidența serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale care cad sub incidența art. 172 alin. (3) din Codul fiscal1. Documentul reglementează modalitatea stingerii restantelor, ale căror evidență este ținută de serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor (SCITL).

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Amintim contribuabililor că obligația de prezentare a situațiilor financiare individuale și situațiilor financiare consolidate pentru anul 2019 urmează a fi prezentate până la 30 iunie 2020, ca urmare a instituirii unor măsuri excepționale. Transferarea termenului de prezentare este reglementat prin Legea nr. 69   din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative (art. XXVII).   Reamintim că, potrivit Legii contabilității și raportării financiare nr. 287, situațiile financiare urmau a fi prezentate până la 30 aprilie. 

Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

Cum poate fi suspendată calcularea impozitului pe venit aferent operațiunilor de transmitere în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzfruct, superficie) a proprietăţii imobiliare de către o persoană fizică? În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele indicate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie (în continuare – folosință)) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului, care va fi plătit lunar, cel târziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans, în modul stabilit de SFS. Reiterăm că, persoanele menţionate au obligația, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să-l înregistreze la SFS.

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Agentul economic SRL „A” - rezident al Republicii Moldova în luna august 2020 efectuează plăți în favoarea unei persoane fizice „X” – cetățean străin, nerezident al RM. Între Republica Moldova și țara de rezidență a persoanei „X” este semnat un Acord de evitare a dublei impuneri, potrivit căruia veniturile menționate se impozitează în țara de rezidență a persoanei fizice „X”. Care sunt obligațiile SRL  „A”? Aceasta are obligația de a include în Darea de seamă Forma IPC21 a plăților efectuate în favoarea nerezidentului, dacă nu reține impozit pe venit din plățile menționate? La finele anului fiscal va trebui să prezinte Nota de informare INR14 pentru anul 2020?