Aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice de SFS a început în anul 2013 pentru perioada anului 2012. Pînă în prezent, au fost supuse verificărilor fiscale cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului 33 persoane fizice, din care pe parcursul trimestrului I al anului curent au fost finisate 7 controale fiscale.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Impozitul pe venitul din activitatea operaţională (IVAO) face parte dintr-un regim special de impunere dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, care presupune o abordare mai simplistă a procesului de identificare a obligaţiei cu privire la impozitul pe venit.

Marile companii, printre care Apple, Google, Microsoft, au acumulat rezerve record de capital de apoape 7.000 de miliarde de dolari şi se pregătesc să se lanseze într-o frenezie a cheltuielilor, ceea ce ar putea energiza masiv revenirea economiei globale, scrie The Telegraph.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, întru eficientizarea administrării fiscale în partea ce ține de efectuarea controalelor fiscale la fața locului prin metoda verificării prin contrapunere, comunică următoarele. Conform art. 223 din Codul fiscal şi pct. 27, din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93 din 1 februarie 2013, sunt specificate prevederile efectuării controalelor fiscale la fața locului prin metoda verificării prin contrapunere, care constau în verificarea documentelor ce confirmă operațiunile economice efectuate de către contribuabilul supus controlului și respectiv contribuabilul cu care acesta are sau a avut raporturi economice sau financiare.

istemul financiar elen are nevoie de capital suplimentar de aproape 20 de miliarde de euro, potrivit unor estimări ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) obţinute de Financial Times, în timp ce Banca Greciei consideră că sunt necesare fonduri de mai puţin de 6 miliarde de euro. Cele mai mari patru bănci din Grecia — National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank — sunt prezente şi în România.

Analiştii au păreri împărţite despre impactul umilitoarei înfrângeri a Braziliei în semifinala cu Germania asupra economiei ţării, unii considerând că ar putea duce la schimbarea preşedintelui în alegerile din toamnă şi a politicii economice, în timp ce alţii cred că impactul va fi nesemnificativ. Înfrângerea Braziliei în semifinala cu Germania, cu 7-1, ar putea fi în cele din urmă o veste bună pentru naţiunea demoralizată şi furioasă, potrivit analiştilor UBS, care consideră că eşecul ar putea duce la alegerea unui alt preşedinte în toamnă şi implicit la o politică economică mai eficientă, relatează Washington Post.

Remuneraţiile directorilor exe­cutivi ai unora dintre cele mai mari bănci din Europa s-au majorat semnificativ anul trecut, creşterile depăşind în unele cazuri 10%, semn că băncile pot ocoli restricţiile impuse de UE asupra bonusurilor. CEO-ul cel mai generos remunerat a fost Stuart Gulliver, de la colosul bancar britanic HSBC, scrie CNBC.

Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor de consum (IPC) în iunie 2014 faţă de mai 2014 a constituit 99,9%, iar faţă de iunie 2013 – 105,0% (informativ: în iunie 2013 faţă de mai 2013 IPC a marcat 99,5% şi faţă de iunie 2012 – 105,5 %)2. Astfel, în iunie a.c. preţurile medii de consum s-au redus în medie cu 0,1% faţă de mai 2014, fiind influenţate de descreşterea sezonieră a preţurilor la produsele alimentare cu 0,8 la sută, precum şi de creşterea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,3 la sută şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1 la sută (Tabelul 1).

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor de consum (IPC) în aprilie 2014 faţă de martie 2014 a constituit 100,5%, iar faţă de aprilie 2013 – 105,8% (informativ: în aprilie 2013 faţă de martie 2013 IPC a marcat 100,4% şi faţă de aprilie 2012 – 104,5 %)2. Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,5 la sută a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,9 la sută, la mărfurile nealimentare – cu 0,4 la sută şi la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,2 la sută (Tabelul 1).

Din anul 2008, odată cu fondarea Î.S. „Fiscservinform”, operatorul tehnico-tehnologic al Serviciului Fiscal de Stat, aceasta dezvoltă nu doar servicii electronice şi soluţii IT, ci economie de timp, comoditate şi performanţă. Aceste beneficii, care de altfel sunt nişte imperative pentru activitatea Î.S. „Fiscservinform”, îşi găsesc reflectarea în misiunea noastră — „Eficientizarea administrării fiscale prin dezvoltarea continuă a Sistemului informaţional integrat fiscal, capabil să ofere servicii electronice moderne contribuabililor în interacţiunea lor cu Serviciul Fiscal de Stat şi integrarea acestuia în infrastructura serviciilor guvernării electronice”.

Î.S. “Fiscservinform” este specializata în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, fiind prezentă pe piaţa TIC a Republicii Moldova din anul 2008 în calitate de operator tehnico-tehnologic al sistemului informaţional fiscal din Republica Moldova.

Prim-ministrul Iurie Leancă a avut o întâlnire cu Președintele Companiei Dedeman din România, Dragoș Pavăl, care a anunțat că vrea să vină în țara noastră cu o investiție de 30 de milioane de euro. Suma va fi folosită pentru deschiderea a două magazine în Chișinău, fapt ce va genera 400 de noi locuri de muncă.

Biroul Naţional de Statistică comunică datele vizînd evoluţia şi structura lucrărilor de construcţii ale organizaţiilor cu genul principal de activitate „Construcţii” în ianuarie-martie 2014. În ianuarie-martie 2014 organizaţiile de construcţii au efectuat lucrări de construcţii-montaj în valoare de 726,5 mil. lei (în preţuri curente), ceea ce reprezintă 96,1% (în preţuri comparabile) faţă de nivelul înregistrat în ianuarie-martie 2013.

Raportul auditului conformității administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013 a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 24 iulie 2014.

Viceministrul Economiei Octavian Calmîc a avut astăzi o întrevedere cu Ambasadorul Marii Britanii în Republica Moldova Philip Batson. Întrevederea a avut loc la iniţiativa Ambasadorului, avînd drept scop stabilirea unor întîlniri între conducerea Ministerului Economiei şi un grup experţi economici din Marea Britanie, transmite MOLDPRES.

Apariţia unor noi tehnologii şi dezvoltarea lor duc la dispariţia a tot mai multe tipuri de locuri de muncă. Odată cu automatizarea liniilor de producţie şi introducerea roboţilor, multe activităţi care înainte cădeau în sarcina oamenilor au devenit mai ieftine şi mai rapide, scrie Budapest Business Journal. Cercetătorii de la Oxford sugerează că 45% din locurile de muncă din SUA, cea mai mare economie a lumii, vor deveni inutile ca urmare a automatizării în următoarele două decenii, iar în restul lumii trendul va fi, probabil, acelaşi.

Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova în anul 20131,2 Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2013 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare ÎMM) a constituit 50,9 mii întreprinderi, sau cu 1,5 mii întreprinderi (cu 3%) mai mult faţă de anul 2012. Sectorul ÎMM reprezintă circa 97,4% din numărul total de întreprinderi.

WealthInsight a realizat un clasament al oraşelor, în funcţie de numărul milionarilor în dolari, raportat la întreaga populaţie. Mai mult de jumătate dintre primele douăzeci de metropole se află în Europa, iar două dintre oraşele de pe podium sunt din aceeaşi ţară.