Programul de repartizare a mijloacelor Fondului Rutier pentru anul 2014 a fost modificat, astfel încît zeci de localități vor beneficia de fonduri suplimentare pentru reparația drumurilor intravilane. Hotărîrea a fost aprobată la ședința de astăzi a Guvernului, notează NOI.md. Astfel, Guvernul va aloca suplimentar 10,1 milioane de lei, banii urmînd a fi repartizați în baza propunerilor venite de la administraţia publică locală.

Infrastructura la nivel global are nevoie de investiţii masive, de 57.000 de miliarde de dolari până în 2030, pentru a susţine aşteptările privind creşterea economică, potrivit firmei de consultanţă McKinsey & Co, citată de CNBC.

Al şaselea program al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD) în Moldova, lansat astăzi, 25 septembrie, este prevăzut pentru perioada 2014-2020 şi are un buget de 26 de milioane de dolari. Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a spus, cu această ocazie, că Moldova a reuşit să devină ţara care implementează cel mai bine proiectele finanţate de IFAD. Din anul 2000 până acum, agricultorii au beneficiat de credite şi granturi în valoare de peste 60 de milioane de dolari.

Cu siguranţă, fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin o idee de succes sau eşec al unui business mic. La acest capitol, în R. Moldova, scenariile la care suntem martori sunt de două categorii: fie se reuşeşte dezvoltarea unei afaceri, fie nu se reuşeşte. Dacă e să discutăm cauzele eşecului, nu putem pretinde că acestea sunt foarte variate. Deşi majoritatea iniţiatorilor de business susţin că lipsa resurselor financiare este principala problemă într-un start-up, practica demonstrează că, deseori, şi lipsa cunoştinţelor le dă peste cap planurile iniţiatorilor de afaceri. Mai bine de 8 ani, PNUD – Moldova lucrează cu autorităţile publice locale pentru a le întări capacităţile, iar de curând le oferă suport şi în dezvoltarea antreprenoriatului local. Detalii despre specificul acordării asistenţei financiare în zonele rurale, dar mai ales cum sunt „ţinuţi de mână” iniţiatorii de afaceri din sate, Vă propunem să aflaţi din interviul realizat cu Olesea Cazacu, coordonator proiecte în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PNUD Moldova).

Cancelarul german Angela Merkel ia în calcul aplicarea unor măsuri de stimulare a creşterii economice şi îşi analizează opţiunile, precum reducerea contribuţiei obligatorii la pensii, în condiţiile în care economia Germaniei, cea mai mare din Europa, dă semne că se îndreaptă spre recesiune, scrie Bloomberg. Merkel ia în considerare reducerea contribuţiei la pensii cu 0,6%, măsură care ar canaliza şase miliarde de euro în economie, a spus Michael Fuchs, vicepreşedintele grupului parlamantar creştin democrat al cancelarului.

Autorităţile de reglementare în sec­to­rul financiar trebuie să acorde o atenţie spo­rită sistemului bancar din umbră (sha­dow banking), care a ajuns la aproxi­ma­tiv 60.000 mld. dolari la nivel mon­dial, deoarece repre­zin­tă un risc pentru stabi­litatea financiară glo­bală, iar monito­ri­za­rea acestui sector este necorespunzătoare, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI). Sistemul bancar din umbră este alcătuit din companii de intermediere financiară im­pli­cate în activitatea de creditare, cum ar fi fon­durile de hedging (cu capital de risc) şi fon­durile de private equity (capital privat), prin intermediul unor instrumente finan­ciare complexe, dar care nu sunt supuse niciunei reglementări.

Firmele ING Investment Management, Deutsche Bank Asset & Wealth Management International, State Street Global Advisors și Amundi vor ajuta Banca Central Europeană să achiziționeze obligațiuni garantate cu active (ABS), program care va începe luna viitoare, transmit Bloomberg și Reuters. Săptămâna trecută, BCE a început să cumpere obligațiuni ipotecare (covered bonds) — primul pas al programului menit să extindă bilanțul său cu până la 1.000 miliarde de euro (1.300 miliarde de dolari).

Miniștrii de finanțe ai țărilor G20 au anunțat duminică, în Australia, că au luat noi măsuri pentru a crește valoarea Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,8 puncte procentuale până în 2018, înmulțind investițiile în infrastructuri, relatează AFP. «Analizele preliminare ale FMI și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică faptul că aceste măsuri ne vor crește PIB-ul cu 1,8 puncte procentuale», se precizează în declarația finală a reuniunii de două zile de la Cairns.

Una din condițiile stabilite în art.83 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, în care persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care nu au obligaţii privind achitarea impozitului, dar sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit este:

Trei grupuri de producători agricoli din sectorul horticol, completează lista de beneficiari ai Programului de granturi investiționale post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere”, prevăzut de proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P). Decizia, potrivit unui comunicat, a fost luată de către Comisia interministerială de evaluare a dosarelor prezidată de către vice-ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi.

Luni, 22 septembrie, Republica Moldova a primit o veste bună: în următorii trei ani putem conta pe o asistenţă financiară de până la 450 mil. de dolari din partea Băncii Mondiale. Pe de o parte, proiectele finanţate de Banca Mondială vor contribui la „avansarea țării pe calea integrării europene”, după cum s-a exprimat preşedintele Nicolae Timofti. Pe de altă parte, această asistenţă va contribui la creşterea datoriei publice externe, care şi aşa este la un nivel care îi sperie pe mulţi sceptici şi constituie un motiv de critici dure la adresa guvernării.

Execuţia bugetară a trecut pe excedent după primele nouă luni, influenţată de venituri de peste 1,1 miliarde lei provenite în luna septembrie din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră şi tranşa a doua din impozitul pe construcţiile speciale. Încasările în sumă de 452 milioane lei din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră emise de Ministerul Economiei şi veniturile de 693,7 milioane lei din tranşa a doua a impozitului pentru construcţiile speciale au dus execuţia bugetară de la un deficit de 0,24% din PIB în luna august la un excedent reprezentând 0,06% din PIB la finele lunii septembrie.

S-a creat un grup de lucru moldo-român, pentru investiții din fonduri europene. Decizia a fost luată astăzi, 16 decembrie, de către ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, şi omologul său din Guvernul României, Ramona Mănescu.

Fluxurile financiare ale vinificatorilor din Moldova în perioada 2006-2013 s-au redus cu 373,5 mil. ($26 mil.). Potrivit agenţiei „INFOTAG”, citând datele unui studiu realizat de Oficiul Național al Viei și Vinului privind situația financiară a celor 18 cele mai mari companii vinicole, cărora le reveneau 80% din exportul de vin în Rusia, situația financiară dificilă a vinificatorilor la direct este legată de nevoia de a deservi împrumuturile în valoare totală de 1,1 mlrd de lei (80,8 mil. dolari).

Dobânzile la care se împrumută de pe piaţă Germania a atins miercuri un nou minim istoric, obligaţiunile guvernamentale servind drept valori de refugiu în urma evoluţiei slabe a economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Germania a vândut obligaţiuni cu scadenţa în august 2014 la un randament mediu de 0,93%, în valoare de 4,1 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari). Este cel mai redus randament de când Bloomberg a început publicarea datelor, în 1993. Investitorii au făcut oferte pentru bonduri de 4,66 miliarde de euro.

La Chișinău, în cadrul unei întruniri de afaceri, 75 de reprezentanți ai businessului au fost familiarizați cu posibilitățile de comerț cu parteneri din Canada. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova împreună cu Ambasada Canadei în România şi World Trade Center Bucureşti, cu scopul de a contribui la intensificarea relațiilor comercial-economice moldo-canadiene. În deschiderea manifestării, Tudor Olaru, vicepreședinte al CCI a Moldovei, a accentuat relevanța întrunirii de afaceri, îndeosebi în contextul când identificarea noilor pieţe de desfacere pentru produsele moldoveneşti a devenit o prioritate.

Aceasta este concluzia experților din cadrul Ministerului Economiei, în urma analizei datelor Biroului Național de Statistică, privind evoluția Produsul intern brut (PIB) în primul semestru al anului 2014. Astfel, conform prognozei Ministerul Economiei este preconizată o creștere anuală a PIB-ului cu 3,5% pentru 2014. În primul semestru al anului curent produsul intern brut a însumat 47,7 milioane de lei. Economia Moldovei a intrat într-o perioadă de stabilizare, în 2014, iar toate activitățile economice au înregistrat o creștere moderată, exporturile s-au majorat, în timp ce importurile au înregistrat o diminuare nesemnificativă.

Cehia și-a anunțat acceptul de finanțare a unui nou proiect de dezvoltare regională în Moldova, transmite NOI.md. Despre aceasta au declarant reprezentanții Agenției Cehe pentru Dezvoltare și Ambasadei Cehiei la Chișinău, în cadrul întrevederii cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, examinînd lansarea proiectului, potențialii beneficiarii, inclusiv alte cooperări în domeniul dezvoltării regionale.

Republica Moldova intenţionează să pună sub acuzare mai mulţi bancheri pentru fraudă fiscală, afirmând că aceştia au facilitat transferul a 20 de miliarde de dolari, bani iliciţi, din Rusia în Letonia. «Investigaţia este aproape finalizată», a declarat Vasile Şarco, şeful Serviciului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din Molodova, pentru Bloomberg. Guvernatorul Băncii Centrale a Republicii Moldova, Dorin Drăguţanu, a anunţat că instituţia a amendat o bancă locală, pe care nu a dorit să o numească, şi conducerea acesteia, după o ancheta prin care s-au investigat tranzacţii suspecte desfăşurate între 2010 şi 2014, în valoare totală cuprinsă între 18 şi 20 de miliarde de dolari.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.