Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

Prin Legea nr.247 din 31.07.2023, în vigoare din 01.10.2023, a fost modificată redacția Legii nr.1540/1998 cu privire la taxa pentru poluarea mediului. Astfel, subiecți ai impunerii cu taxa pentru poluarea mediului potrivit Legii nr.1540/1998 sunt: persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică

Prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.10 din 28 ianuarie 2025 a fost aprobat un nou formular al Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (POLMED25) și a Instrucțiunii de completare a acesteia. Ordinul respectiv a fost publicat în Monitorul Oficial nr.25-28 (9535-9538) din 31 ianuarie curent.

În conformitate cu prevederile art.113 din CF, în cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Anularea înregistrării ca și contribuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de SFS.

În MO nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea privind modificarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, prin care sunt operate mai multe modificări la Codul fiscal, unele dintre care vizează reţinerea din plăţile efectuate în folosul rezidentului (art. 90). Anterior, prin Legea nr. 122 din 16 august 2019 pentru modificarea unor acte legislative, au mai fost aprobate modificări la art.90 din CF, fiind modificată cota impozitului privind reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată de la 7 % la 12%. Prin Legea nr. 171/2019 a fost reformulat art. 90 din CF cu scopul ca acesta să stabilească clar următoarele aspecte:

De susținere financiară nerambursabilă oferită de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii  (ODIMM) și Organizația Internațională a Muncii (ILO) vor beneficia 13 companii conduse de tineri, inclusiv femei din sudul Republicii Moldova, comunică ODIMM. Această inițiativă, agreată în cadrul Parteneriatelor Locale de Ocupare (LEP) din raioanele Căușeni și Cantemir, va oferi celor 13 afaceri susținere financiară nerambursabilă din partea statului în valoare de 1,73 mil. lei, contribuția proprie a tinerilor antreprenori în cadrul acestor proiecte investiționale fiind acoperită de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și constituie circa 380 mii lei.   

Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845/1992 cu cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in) în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar de 100 000 de lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.  

În cadrul ședințelor desfășurate pe data de 11 mai 2022 mai multe Comisii parlamentare a fost examinat proiectul de lege ce prevede completarea cadrului normativ cu reglementări în domeniul prevenirii și soluționării hărțuirii la locul de muncă.   Proiectul vine cu propunerea de suplinire a unor acte normative (a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbaţi, a Codului contravențional, a Legii sindicatelor nr. 1129/2000, a Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii), inclusiv a Codului muncii, cu prevederea ce impune angajatorul să prevadă un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Proiectul modificărilor la Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare, în opinia autorilor, va reglementa mai clar realizarea activităților vizate, a fost propus de Ministerul Justiției pentru consultări publice. Propunerile au fost elaborate în urma unui studiu care a demonstrat că redacția actuală a Legii nr. 1420/2002 nu stabilește clar diferența dintre filantropie și sponsorizare; nu conține norme privind contractul de sponsorizare/filantropie, precum și mecanismele de realizare ale acestora; nu reglementează clar mecanismul de acordare a sponsorizărilor și oferirea suportului filantropic, mecanismul de raportare etc.  

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative vin cu intervenții și la capitolul ,,Evidența fiscală și executare silită”, principalele fiind prezentate în continuare.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, administrator al insolvabilităţii este o persoană desemnată pentru supravegherea şi/sau administrarea activităţii debitorului în perioada de observaţie

La data de 04.09.2021 agentul economic „X” a depus la autoritatea administrației publice locale Notificare privind inițierea activității de comerț cu genul de activitate „Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare”, prin intermediul tipului unității de comerț „secție comercială”. Totodată, până în momentul de față, agentul economic nu a inițiat activitatea prin intermediul unității de comerț cu referință. Apare în acest caz obligația de calculare și achitare a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii pentru această unitate de comerț?

Persona fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător deține un site unde plasează reclamă de la nerezidenți. Cum urmează să-și onoreze obligațiile fiscale și care sunt documentele ce vor confirma sursele de venit obținute?  Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie:

Cuantumul compensațiilor bănești acordate anual personalului de conducere și didactic din instituțiile de învățământ ar putea crește de la 2 mii lei până la 4 mii lei. Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus un proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea HG nr.969/2018 prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea compensațiilor bănești anuale personalului de conducere şi​ didactic din instituţiile de învățământ general public. Compensația1 se va acordă anual, în luna septembrie, într-o singură tranșă.   Potrivit proiectului, fiecare beneficiar ar putea fi obligat să prezinte, până la 31 decembrie,

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), cu modifcările și completările ulterioare, reglementează la art. 43 condițiile referitoare la impozite, aspectele de mediu și la protecția muncii. Astfel, potrivit alin. (1) din articolul menționat, autoritatea contractantă va indica în caietul de sarcini organismele de la care ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la impozite, la protecţia mediului, privind dispoziţiile referitoare la protecţia muncii și la condiţiile de muncă în RM, care vor fi aplicate lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate în decursul perioadei de executare a

Casa Naţională de Asigurări Sociale a extins serviciile prestate beneficiarilor în regim on-line. Astfel, recent a fost reînnoită aplicaţia „Calculator pensie”, care poate fi accesată pe pagina www.cnas.md.  Astfel, pentru a determina mărimea estimată a viitorii pensiei pentru limită de vârstă, este necesar de a deţine un loghin şi o parolă de acces la contul personal de asigurări sociale ACCES CPAS.   Pentru a obține loghin-ul și parola, persoana are trei opțiuni:   1) să se adreseze cu buletinul de identitate la orice Casă Teritorială de Asigurări Sociale sau la sediul central al CNAS;

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Pentru realizarea măsurilor sociale incluse în proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al RM nr.154/2003 autorii proiectului preconizează, doar pentru ultimul trimestru al anului 2021, cheltuieli în valoare de 285 mil. lei. Amintim că proiectul de lege a obținut avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 30 septembrie, iar în ziua imediat următoare a fost aprobat în prima lectură de Legislativ cu votul a 56 de deputați.   Astfel, Codul muncii poate fi completat cu prevederea ce va permite angajatorilor să stabilească pentru cel puțin 25% din numărul total al angajaților un program de activitate redusă, cu achitarea salariului pentru timpul efectiv lucrat, iar statul ar putea plăti salariaților, parțial, diferența de salariu.