Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

În Monitorul Oficial nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea privind modificarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, prin care s-au operat mai multe modificări la Codul fiscal. Una din modificările aprobate vizează abrogarea, din 1 ianuarie 2020, a prevederilor art. 1181 şi a alin. (41) art. 260 din CF, care reglementau procedura de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale şi sancţiunea pentru neexecutarea acestei obligaţii.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

Guvernul identifică soluții suplimentare pentru îmbunătățirea situației financiare a companiilor autohtone, în special celor care au credite angajate la instituțiile financiare. Restricțiile impuse de situația epidemiologică au afectat activitatea practic pe toate domeniile economiei. Executivul e axat pe măsuri capabile să conserve locurile de muncă și să susțină vitalitatea întreprinderilor. În cadrul unei ședințe, premierul Ion Chicu a solicitat informația despre interacțiunea dintre instituțiile financiare bancare, sectorul non-bancar și debitori (persoane fizice și juridice) la capitolul reeșalonării creditelor și renunțarea la sancțiuni pentru întârzierea rambursării.

În cazul reorganizării agentului economic (înregistrat în calitate de plătitor de TVA) în instituție publică, se permite oare redirecționarea sumei TVA destinate deducerii în perioada ulterioară către alte impozite și taxe restante sau în contul viitoarelor obligații fiscale ale contribuabilului față de bugetul public național?

Compania „X” se află în proces de insolvabilitate. Pe perioada derulării procesului, administratorul insolvabilității este obligat să prezinte dările de seamă fiscale și de a ţine evidenţă contabilă. Care este procedura de acordare administratorului insolvabilității a accesului la serviciile fiscale electronice pentru depunerea dărilor de seamă fiscale?   Conform prevederilor art. 187 alin. (21) din Codul fiscal (CF), începând cu 1 ianuarie 2013, subiecții înregistrați în calitate de plătitori ai TVA prezintă darea de seamă fiscală utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma și în modul reglementat de SFS.

În luna august s-au produs două evenimente importante în domeniul reglementării modului de calculare și achitare a contribuției în Fondul viei și vinului de către întreprinderile producătoare de produse vitivinicole. Acestea sunt: - publicarea în Monitorul Oficial din 7 august 2020 a Legii nr.157 din 20.07.2020 „Cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și pentru modificarea Legii viei și vinului nr.57/2006”   și - aprobarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.423  din 15 august 2020 „Cu privire la aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.”

Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Banca Națională au creat, pe data de 30 martie, un Task Force Grup pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. În cadrul unei conferințe video, reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

În cazul în care, la livrarea mărfurilor, furnizorul emite avizul de însoţire a acestora pe perioada transportării lor, eliberarea facturii fiscale se efectuează până la sfârșitul perioadei fiscale. Un proiect de lege ce are ca scop perfecționarea și ajustarea legislației fiscale în corespundere cu solicitările mediului de afaceri a fost aprobat de cabinetul de miniștri în ședința din 8 noiembrie curent. Astfel, proiectul prevede completarea Codului fiscal și a Legii contabilității și raportării financiare cu prevederi ce vor permite utilizarea de către agenții economici a avizului de transportare a mărfurilor.

Începând de astăzi, 27 aprilie, Centrul de Apel al Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) își reia activitatea. Astfel, persoanele care au întrebări ce ţin de stabilirea, calcularea sau plata prestaţiilor sociale pot obţine informaţii la telefonul 022 257 777. Conform programului stabilit, Centrul de Apel va lucra de luni până vineri, între orele 7.30-16.00. CNAS reamintește că indemnizaţiile adresate familiilor cu copii, precum şi indemnizaţia paternală pot fi solicitate în mod electronic prin accesarea serviciului electronic ,,e-Cerere Indemnizaţii Familiilor cu Copii", disponibil pe pagina-web a Casei Naţionale de Asigurări Sociale (www.cnas.md) sau pe portalul guvernamental unic al serviciilor publice (https://servicii.gov.md/ecnas).

În publicația anterioară am prezentat contribuabililor aspecte ce țin de suspendarea activității întreprinderii, iar astăzi vom aminti unele drepturi și obligații ce țin de lichidarea persoanei juridice atât la cererea acesteia, cât și din oficiu sau la decizia instanței de judecată.   Care este modul de lichidare la cererea unei persoane juridice?

Autoritatea Națională de Integritate comunică că circa 47 mii de persoane și-au depus până la momentul actual declarațiile de avere și interese personale pentru anul 2019, ceea ce constituie circa 70% din numărul total al subiecților declarării. Termenul limită de depunere a acestor declarații este 31 martie, astfel, au mai rămas doar 8 zile la dispoziție. Pentru a se asigura că depun declarația corect, persoanele pot consulta pagina oficială a ANI, unde vor găsi Regulamentul privind modul de completare a declarației de avere și interese personale (DAIP) în formă electronică,

Pentru intentarea unui proces de insolvabilitate trebuie să existe, în toate cazurile, un temei. Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Legea nr. 149/2012) prevede două temeiuri de intentarea a procesului de insolvabilitate, și anume temeiul general și temeiul special.   Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.   Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanțele creditorilor în limitele patrimoniului său.

Serviciul Fiscal de Stat, în contextul modificărilor operate în Hotărârea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” prin Hotărârea Guvernului nr. 543 din 12.06.2018 și în baza explicațiilor Ministerului Finanțelor nr.13-08/439 din 12.09.2018, comunică pentru contribuabili următoarele. Începând cu 15 septembrie 2018, în urma abrogării pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr.294, nu se admite utilizarea de către entități a stocurilor de formulare a «Facturii de expediție» și a anexei la acestea neutilizate.

Ce document va elibera agentul economic în cazul rambursării datoriei în forma monetară altui agent economic? Conform pct.3 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017, factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special pe suport de hârtie sau în formă electronică, care se utilizează în cazurile:

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

Pentru a fi informați din cele mai veridice articole din domeniul fiscal, contabil audit etc., vă îndemnăm să procurați revista “monitorul fiscal FISC.md”, care reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat și care vă poate oferi răspuns la o serie de întrebări ce survin în domeniul în care activați.

SRL XXX rezidentă a Republicii Moldova a contractat o companie de consultanță din străinătate pentru ca să-i ofere consultanță  juridică pentru un litigiu cu un alt agent economic care îl avea în străinătate. Totodată, suplimentar a contractat și un avocat pentru ca să-i reprezinte eventualele interese în instanțele de judecată din străinătate.   Pentru ambele contracte încheiate, atât cu compania de consultață, cât și cu avocatul,  compania din RM a convenit ca să le achite un avans în sumă de 3 000 euro pentru fiecare. La efectuarea avansurilor în străinătate, compania din Republica Moldova dorește să știe dacă apare obligația de achitare a TVA pentru avansul achitat pentru serviciile juridice prestate de compania din străinătate și de avocatul nerezident?

Правительством принято решение о создании Информационной системы «Учет заявителей и получателей субсидий» (АИС УЗПС), которая сформирует ведомственный ресурс для Агентства по интервенции и платежам в области сельского хозяйства (AIPA). По утверждению авторов, создание независимой, беспристрастной, достоверной и эффективной системы является необходимым условием для обеспечения внедрения нормативной базы в области субсидирования сельскохозяйственных производителей и развития сельской местности, правильного и прозрачного управления финансовыми средствами, выделяемыми из Национального фонда развития сельского хозяйства и сельской местности, и другими источниками партнеров по развитию.