La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Fie că este stabilit de lege, act judecătoresc sau de contractul dintre părți, de respectarea termenului depinde realizarea dreptului sau executarea corespunzătoare a obligației. În continuare vom prezenta principiile generale și regulile prevăzute de lege care urmează a fi respectate la calcularea termenelor.

Ajustarea bazei de calcul a indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională stabilite prin Legea nr.756 cu prevederile Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și uniformizarea cadrului normativ în domeniu sunt scopurile inițiativei legislative, care a fost susținută în cadrul ședinței Executivului din 25 martie. Astfel, este propusă o nouă redacție a art.14 din Legea nr.756, conform căreia cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă va constitui 100% din baza de calcul stabilită conform art. 7 al Legii nr.289 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Ajustarea bazei de calcul a indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională stabilite prin Legea nr.756 cu prevederile Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și uniformizarea cadrului normativ în domeniu sunt scopurile inițiativei legislative, care a fost susținută în cadrul ședinței Executivului din 25 martie.

Casa Naţională de Asigurări Sociale, reaminteşte că data de 25 august 2020 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:

Codul fiscal prevede obligația contribuabilului de a ţine contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, de întocmire şi prezentare Serviciului Fiscal de Stat dările de seamă fiscale, asigurarea integrității documentelor de evidenţă, precum și, în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, prezentarea, la prima cerere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală, a documentelor de evidenţă, dărilor de seamă fiscale şi altor documente şi informaţii privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător, de calculare şi achitare la buget a impozitelor şi taxelor şi acordare a facilităţilor, să permită accesul, în cazul ţinerii evidenţei computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.  

Cum se completează rubrica nr. 8 din tabelul 2 din Darea de seamă IPC21 începând cu anul 2021? Au fost modificate condiţiile de utilizare a Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova care este utilizat la completarea rubricii date?   Rubrica nr. 8 a Dării de seamă IPC21 este predestinată declarării de către angajator a informației despre codul funcției deținut de către angajat în cadrul entității economice în conformitate cu contractul individual de muncă sau în baza actului administrativ de angajare. Potrivit Instrucțiunii privind modul de completare a Dării de seamă IPC 21 aprobată prin Ordinul MF nr. 94/2020, în  col. 8 din tabelul nr. 2 se completează codul funcției în conformitate cu Clasificatorului ocupațiilor (profesiilor, funcțiilor). Se pot identifica diferite coduri, respectiv cu diferite perioade în luna de gestiune.

În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Agentul economic a procurat un imobil cu patru etaje, cu scopul de a-l da în locațiune. Ulterior, primele trei etaje au fost date în locațiune, iar ultimul etaj, din lipsa de locatari, a fost vândut altui agent economic. Dat fiind faptul că etajul vândul din imobilul menționat nu a fost utilizat în activitatea de întreprinzător, se va considera acesta ca activ de capital?

Prevederile legislației în vigoare stabilesc, că angajatorul trebuie să declare toate situaţiile de angajare sau eliberare a persoanelor în cadrul întreprinderii prin intermediul raportului IRM 19 în care, obligatoriu, trebuie să fie indicat şi motivul eliberării sau angajării conform Clasificatorului raporturilor de muncă şi Clasificatorului motivelor eliberării din câmpul muncii. Totodată, în clasificatoarele indicate nu se regăseşte un cod separat pentru persoanele angajate care au decedat în perioada angajării la entitate. Ce cod urmează de declarat în cazul persoanelor decedate?

Compania rezidentă a Republicii Moldova urmează să închirieze de la persoana fizică nerezidentă un bun imobil (construcție). Apare obligația de calculare și achitare a TVA la buget pentru importul de servicii?   În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM.  

Ca rezultat al completărilor operate în articolul 4 din Legea nr. 1054/2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, produsele alcoolice și cele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova și destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale ale RM, începând cu 1 mai 2021, sunt pasibile marcării obligatorii cu timbru de consum.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 15 februarie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,00 puncte procentuale de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual. 2. Se majorează ratele de dobândă:  a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual;  b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 12406 locuri de muncă vacante, practic la același nivel cu luna octombrie, când angajatorii erau în căutarea a 12448 angajați. Potrivit datelor, cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în Chișinău – 5287 și Bălți – 1828, iar cele mai puține – în Fălești (29). În UTAG agenții economici declară vacante 171 locuri de muncă. Din numărul total de locuri libere 2239 sau 18% sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate.

Din data de 31 decembrie 2020 de plata taxei de stat în instanţele judecătoreşti sunt scutiți și reclamanții ce vor depune în instanțele de judecată cereri în acțiunile legate de încălcarea dreptului la petiționare. Cu prevederea respectivă a fost completată Legea taxei de stat nr.1216/1992, în MO al RM fiind publicată Legea nr.251 din 16 decembrie 2020.      Amintim că taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acţiuni sau eliberate documente de importanţă juridică.

Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1478/2002, poate fi modificat. Astfel, indemnizația unică la nașterea copilului ar putea fi majorată cu 1160 lei și, de la 1 ianuarie 2021,  va constitui 9459 lei. Proiectul respectiv este propus pentru consultări publice de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. De asemenea, documentul prevede majorarea cuantumului indemnizației lunare a persoanelor neasigurate pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani de la 640 la 740 lei și a indemnizației lunare de suport pentru creșterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau mai mulți copii născuți dintr-o singură sarcină (de la 320 la 370 lei).

Perioada de îngrijire a persoanei cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, tutore, curator până la angajarea acesteia în funcția de asistent personal, indiferent de vârsta persoanei cu dizabilități severe, ar putea fi asimilată stagiului de cotizare. Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative.